Noua lege de salarizare, supusa dezbaterii publice de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, creeaza un conflict între puterile statului deoarece instituie o salarizare diferita a functiilor cu importanta egala în stat, sustine Asociatia Magistratilor din România (AMR).

Desi s-a elaborat o lege-cadru de salarizare a personalului bugetar, lege care a stabilit criterii, baze de calcul etc., (nedefinite ele însele la vremea elaborarii lor), proiectul de lege aflat în discutie, care ar avea menirea sa se încadreze în consolidarea Legii-cadru 330/2009, în realitate restructureaza complet legea în vigoare, creându-se în fapt o noua lege de salarizare.

Noua lege de salarizare, supusa dezbaterii publice de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, creeaza un conflict între puterile statului deoarece instituie o salarizare diferita a functiilor cu importanta egala în stat, sustine Asociatia Magistratilor din România (AMR).

Desi s-a elaborat o lege-cadru de salarizare a personalului bugetar, lege care a stabilit criterii, baze de calcul etc., (nedefinite ele însele la vremea elaborarii lor), proiectul de lege aflat în discutie, care ar avea menirea sa se încadreze în consolidarea Legii-cadru 330/2009, în realitate restructureaza complet legea în vigoare, creându-se în fapt o noua lege de salarizare.
publicitate

“Practic, noul proiect de lege trebuia sa instituie un sistem de salarizare a personalului bugetar, reformat si simplificat, prin preluarea principiilor deja stabilite si asumate, dar care, în realitate, ca efect al noului proiect, sunt complet modificate”, se arata în documentul cu observatii, transmis de AMR, potrivit Mediafax.

Magistratii contesta si eliminarea din lege a prevederilor referitoare la sporuri, adaosuri salariale, indemnizatii cu caracter general sau special, precum si a altor drepturi de natura salariale, recunoscute sau stabilite prin hotarâri judecatoresti, prin acte de negociere colectiva sau prin alte modalitati.

“Eliminarea acestei prevederi înseamna încalcarea flagranta a unui principiu recunoscut în lege, acela al dreptului câstigat, lipsind astfel de eficienta juridica hotarâri judecatoresti care au recunoscut sporuri, adaosuri, majorari etc., consecinta fiind expunerea destinatarului hotarârilor la imposibilitatea de a valorifica un drept deja recunoscut de legea veche, lege de care nu se mai tine cont”, mai arata AMR.

O alta observatie a magistratilor se refera la faptul ca noul text de lege lasa majorarile salariale dincolo de inflatie si de scaderea puterii de cumparare, raportându-se exclusiv la obiectivele si limitele din strategia fiscal-bugetara.

Ei atrag însa atentia ca indicatorii macroeconomici sunt elemente aleatorii si fluctuante si, în lipsa unei prevederi concrete, nu exista nici un element în masura sa garanteze ca, în viitor, drepturile salariale ale personalului din sistemul bugetar nu vor fi în puterea de decizie discretionara a executivului ori expuse exlusiv performantei acestuia in urma.

Magistratii mai arata ca noul proiect de lege creeaza o egalizare nepermisa a functiunilor personalului bugetar în materie salariala, prin înlaturarea criteriilor de evaluare a competentelor individuale, aducând practic toti bugetarii sub auspiciile unui regim nediferentiat.

Sursa: Gandul

Alte articole pe aceeasi tema:

1. Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania solicita CSM sanctionarea celor care livreaza publicului interceptari telefonice si ambientale
2. Presedintele Asociatiei Magistratilor din România: Daca anul viitor se va mentine reducerea salariala de 25 la suta în sectorul bugetar, aceasta decizie va fi contestata la CC
3. Gabriela Baltag si Elena Hach au reprezentat Asociatia Magistratilor din România la dezbaterile desf?surate la CSM pe marginea variantelor grilei de salarizare
4. Legea 119/2010 – O noua incercare de presiune asupra magistratilor sau o eroare a parlamentarilor?
5. Asociatia Magistratilor din România cere Avocatului Poporului sa sesizeze CCR cu privire la Ordonanta de modificare a Codului Fiscal