Infolegal.ro

Cauzele pentru care nu mai trebuie folosite Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală în calculul penalităţilor

Legaturi: Fiscalitate

Aşa după cum este cunoscut, gradul de combatere a evaziunii fiscale şi volumul veniturilor încasate efectiv la bugetul statului depinde, în mare măsură, şi de modul în care se asigură interpretarea şi aplicarea corectă (de către contribuabili, de organele fiscale, de justiţie şi de către alte persoane fizice şi juridice) a prevederilor din „Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală” şi a celor din „Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală”, publicată în Monitorul Oficial nr. 651/2004.

N. Grigorie Lăcrița

N. Grigorie Lăcrița

Interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor acestor reglementări este grav afectată ca urmare a faptului că s-a creat, efectiv şi în mod real, o contradicţie antagonică între prevederile acestor două acte normative.

S-a ajuns efectiv şi în mod real în situaţia că folosirea actualelor Norme metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală generează, de aproape 10 ani, numeroase şi grave consecinţe negative în activitatea practică.

Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală sunt într-o contradicţie antagonică cu prevederile Codului de procedură fiscală, din următoarele cauze:

  1. Majoritatea articolelor din Codul de procedură fiscală au fost modificate substanţial, fiind numeroase articole al căror conţinut este total diferit faţă de forma iniţială, din anul 2004.

Exemplul cel mai convingător în acest sens îl reprezintă chiar prevederile cu privire la calculul penalităţilor, redate în Anexa nr. 1.

  1. Unele articole din acest Cod au fost modificate de peste 30 de ori.
  2. Numărul modificărilor, din toate articolele, de la intrarea în vigoare (din anul 2004) a acestui Cod şi până în prezent, depăşeşte 500.
  3. Ca urmare a acestor modificări s-a procedat la republicarea de 3 ori a Codului, dându-se articolelor o nouă renumerotare cu ocazia fiecărei republicări.
  4. Prevederile din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală au rămas nemodificate de la intrarea lor în vigoare şi până în prezent, nefiind deci puse de acord cu noile prevederi ale articolelor în aplicarea cărora sunt date.
  5. În Norme se prezintă textul articolelor din Codul de procedură fiscală în forma avută de aceste articole la intrarea în vigoare a acestui Cod (adică în forma din 2004).
  6. S-a creat efectiv şi în mod real o contradicţie antagonică între prevederile acestor două acte normative.
  7. S-a ajuns efectiv şi în mod real în situaţia în care folosirea actualelor Norme metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală generează numeroase şi grave consecinţe negative în activitatea practică.

Edificator în sensul celor de mai sus fie şi numai următoarele exemple.

Exemplul nr. 1. „Titlul IX. Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale”:

  1. În Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 92/2003 se prezintă textul unui articol din această ordonanţă, după care sunt redate Normele metodologice cu modul de aplicare al acestuia.
  2. Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 92/2003 au fost emise pe baza formei din I-a republicare a acestei ordonanţe, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial nr. 560/31.05.2004.
  3. Aceste Norme sunt în vigoare şi în prezent, fiind deci neschimbate din anul 2004 şi până în prezent.
  4. În Norme „Titlul IX. Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale” cuprinde articolele da la nr. 174 la nr. 187.
  5. În forma din I-a republicare a O.G. nr. 92/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 560/31.05.2004, „Titlul IX. Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale” cuprindea articolele da la nr. 174 la nr. 187.
  6. În forma din a III-a republicare a O.G. nr. 92/2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 513 din 31 iulie 2007, „Titlul IX. Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale” cuprinde articolele da la nr. 205 la nr. 218.
  7. Din cauză că Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 92/2003, nu au fost actualizate cu prevederile din forma în vigoare în prezent a O.G. nr. 92/2003, numerotarea articolelor din aceste două acte normative nu mai corespunde, edificator fiind, aşa după cum am mai arătat, şi „Titlul IX. Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale” care, în O.G. nr. 92/2003 cuprinde articolele da la nr. 205 la nr. 218, în timp ce Normele cuprinde articolele da la nr. 174 la nr. 187

Exemplul nr. 2. În forma iniţială a O.G. nr. 92/2003, contravenţiile au fost la art. 189, iar cele în forma în vigoare în prezent sunt la art. 219;

Atâta timp cât prevederile din Norme nu vor fi puse de acord cu cele în aplicarea cărora sunt date, nu se mai poate stabili nici chiar o corelaţie între o prevedere din O.G. nr. 92/2003 şi prevederea dată în aplicarea sa, , în Norme.

Şi chiar dacă s-ar putea stabili o asemenea corespondenţă, aceasta tot nu ar folosi la nimic din cauză că prevederile din Norme nu sunt puse de acord cu cele din O.G. nr. 92/2003 în aplicarea cărora figurează ca fiind date.

Metaforic vorbind, este ca şi când la vânzarea în prezent a autoturismelor Dacia s-ar înmâna aceeaşi carte tehnică elaborată la introducerea pentru prima dată în fabricaţie a acestuia.

Contradicţia antagonică, care există de 10 ani (adică chiar de la intrarea în vigoare a celor două acte normative în discuţie), între prevederile Codul de procedură fiscală şi cele din Normele metodologice de aplicare ale acestuia poate fi înţeleasă mai uşor dacă o transpunem (ipotetic) în reglementările din domeniul circulaţiei.

Să presupunem că, în anul 2004, când a intrat în vigoare o nouă Lege a circulaţiei, s-a prevăzut prin aceasta că pietonii sunt obligaţi să circule pe partea dreaptă a drumului (în sensul lor de mers).

În aplicarea respectivei legi a circulaţiei s-au dat Norme metodologice prin care s-a reglementat, în amănunt, modul în care pietonii trebuie să circule pe partea dreaptă.

Ulterior legea s-a schimbat şi dispune că pietonii trebuie să circule pe partea stângă.

În Normele metodologice de aplicare a Legii circulaţiei, care nu sunt puse de acord cu noile prevederi din această lege, se prezintă vechile prevederi (din anul 2004), atât ale Legii, cât şi ale Normelor metodologice de aplicare ale acesteia, şi prin unele şi prin altele dispunându-se că pietonii trebuie să circule pe partea dreaptă.

Cu asemenea reglementări, oricum ai merge, tot poţi fi acuzat şi sancţionat că ai încălcat legea.

În mod asemănător se prezintă lucrurile cu prevederile din Normele metodologice de aplicare ale Codului de procedură fiscală.

Acestea sunt principalele cauze pentru care trebuie evitată folosirea Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală în totalitate şi pe întreaga perioadă pe care acestea nu vor fi puse de acord cu prevederile în aplicarea cărora sunt date.

Anexa nr. 1.

Situaţia comparativă a prevederilor legale în materie de penalităţi dintre

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală” şi

Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală”.

Nr.

crt.

Perioada: O. G. nr. 92/2003 H. G. nr. 1.050/2004
0 1 2 3
1 01.01.2004 – 31.12.2005 (perioada de aplicare = 2 ani). „Art. 114. Penalităţi de întârziere.

(1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora inclusiv.[…]

Codul de procedură fiscală:

Art. 120. Penalităţi de întârziere

(1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora inclusiv. […]

Normele metodologice:

120.1. Pentru obligaţiile fiscale neplătite la termenul legal de plată, cu excepţia dobânzilor, penalităţilor şi a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare lună sau fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau scadenţa şi până la data stingerii acestora inclusiv.

2 01.01.2006 – 30.06.2010

(perioada de aplicare = 4 ani şi 6 luni).

Art. 120. Penalităţi de întârziere”, forma de după I republicare.

NU s-au datorat penalităţi de întârziere.

Codul de procedură fiscală:

Art. 120. Penalităţi de întârziere

(1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora inclusiv. […]

Normele metodologice:

120.1. Pentru obligaţiile fiscale neplătite la termenul legal de plată, cu excepţia dobânzilor, penalităţilor şi a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare lună sau fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau scadenţa şi până la data stingerii acestora inclusiv.

3 01.07.2010 – 30.06.2013 (perioada de aplicare = 3 ani). „Art. 1201. Penalităţi de întârziere.

[…](2) Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel:

a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;

b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse;

c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.[…]

Codul de procedură fiscală:

Art. 120. Penalităţi de întârziere

(1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora inclusiv. […]

Normele metodologice:

120.1. Pentru obligaţiile fiscale neplătite la termenul legal de plată, cu excepţia dobânzilor, penalităţilor şi a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare lună sau fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau scadenţa şi până la data stingerii acestora inclusiv.

4 Începând cu 01.07.2013. „Art. 1201. Penalităţi de întârziere.

[…](2) Nivelul penalităţii de întârziere este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.[…]

Codul de procedură fiscală:

Art. 120. Penalităţi de întârziere

(1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora inclusiv. […]

Normele metodologice:

120.1. Pentru obligaţiile fiscale neplătite la termenul legal de plată, cu excepţia dobânzilor, penalităţilor şi a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare lună sau fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau scadenţa şi până la data stingerii acestora inclusiv.

Bibliografie
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală..
Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Legea nr. 210/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 5 iulie 2005, în vigoare pe perioada 1 ianuarie 2006 – 30 iunie 2010.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 278 din 28 aprilie 2010, în vigoare pe perioada 1 iulie 2010 – 30 iunie 2013.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 320 din 3 iunie 2013.
Legea nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Despre autor

N. Grigorie Lăcrița

N. Grigorie Lăcrița

LĂCRIŢA, Nicolae Grigorie
Studii: Facultatea de Ştiinţe Economice din Craiova, secţia Finanţe (1975); doctor în economie (1982).
Activitate: După terminarea facultăţii, a lucrat în unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţu­rilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii. Între anii 1991-2012 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de control fiscal şi metodologie. Este conferenţiar universitar, disciplinele predate fiind „Finanţe publice” şi „Fiscalitate”. A dobândit calităţile de evaluator în spe­cia­litatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al CECCAR. A încheiat şi executat peste 45 de contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Publicaţii: Practician de elită şi deopotrivă teoretician, a publicat 101 cărţi prin cele mai mari edituri din România şi peste 2.500 de articole în literatura de specialitate, în diferite publicaţii şi în mass-media. În perioada 1999-2004 a publicat, pe cont propriu, revista „Ghid Fiscal”.

Premii şi distincţii: Pentru contribuţia adusă la abordarea problemelor fiscalităţii a fost distins cu „Laurii Tribunei economice”, în anii 1999 şi 2004, primind „Diploma”, „Medalia” şi „Coroana de laureat”.

Recomandari editoriale

Parteneri
Baroul Dolj
Baroul Olt
Baroul Maramures
Baroul Suceava