Mai multe luni de cercetare prealabila si multe probe de adus în demonstrarea nevinovatiei.

Zi de zi, politistii sunt nevoiti sa suporte înjuraturile, amenintarile sau bataile cetatenilor în slujba carora sunt. Unii dintre ei se aleg cu rani grave, altii chiar mor, în urma confruntarilor cu scandalagii.

În principiu, legea ar trebui sa îi apere dar, sunt destule cazuri în care politisti înarmati au fost batuti mar de infractori, pentru ca aleg calea pasnica de mediere a conflictelor. Pentru politisti, a face uz de arma este totuna cu luni întregi de cercetari prealabile iar daca au ghinion si cu dosar penal.

Un politist agresat, pe zi

Potrivit rapoartelor Politiei Române,anul acesta au fost înregistrate 215 cazuri de ultraj, cu 14,68% mai putine decât în perioada similara a anului trecut, când s-au produs 252 astfel de fapte. Autoritatile spun ca acest lucru s-a întâmplat si datorita înaspririi legii. În luna mai a acestui an, parlamentarii au adoptat Ordonanta de Urgenta 198/2008 de modificare a Codului penal, cu amendamente, unul dintre acestea vizând înasprirea pedepsei pentru infractiunea de ultraj asupra politistilor.

Uz de arma, sapte cazuri pe luna

Anul acesta politistii au fost nevoiti sa faca uz de arma în 86 de situatii, proximatv sapte cazuri în fiecare luna, cu 50 % mai putine decât anul trecut.

În principiu, legea ar trebui sa îi apere dar, sunt destule cazuri în care politisti înarmati au fost batuti mar de infractori, pentru ca aleg calea pasnica de mediere a conflictelor. Pentru politisti, a face uz de arma este totuna cu luni întregi de cercetari prealabile iar daca au ghinion si cu dosar penal.

Un politist agresat, pe zi

Potrivit rapoartelor Politiei Române,anul acesta au fost înregistrate 215 cazuri de ultraj, cu 14,68% mai putine decât în perioada similara a anului trecut, când s-au produs 252 astfel de fapte. Autoritatile spun ca acest lucru s-a întâmplat si datorita înaspririi legii. În luna mai a acestui an, parlamentarii au adoptat Ordonanta de Urgenta 198/2008 de modificare a Codului penal, cu amendamente, unul dintre acestea vizând înasprirea pedepsei pentru infractiunea de ultraj asupra politistilor.

Uz de arma, sapte cazuri pe luna

Anul acesta politistii au fost nevoiti sa faca uz de arma în 86 de situatii, proximatv sapte cazuri în fiecare luna, cu 50 % mai putine decât anul trecut.

Ce risca agresorul politistului
Lovirea sau orice alte acte de violenta asupra politistilor se va pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Ordonanta prevede majorarea cu jumatate a pedepselor pentru infractiunile comise asupra politistilor, judecatorilor, procurorilor, jandarmilor, organelor de cercetare penala, militarilor, executorilor judecatoresti. Iar insultele, gesturile obscene si amenintarea functionarilor amintiti mai sus se pedepsesc cu închisoarea de la 3 luni la un an, daca acestia se afla în exercitiul functiei.

Când poate trage un politist

Politistul poate face uz de arma doar în caz de necesitate, atunci când are de a face cu un infractor deosebit de periculos. Dar chiar si atunci, trebuie sa demonstreze ca a încercat toate posibilitatile pasnice de mediere a conflictului sau de prindere a acestuia. În cazul în care situatia impune folosirea armei din dotare, politistul va trebui sa faca trei somatii: „Stai, Politia!”, „Stai ca trag!” si focul de avertisment în plan vertical.  Apoi, daca persoana în cauza nu se supune somatiei, politistul poate sa traga asupra lui, în zona picioarelor sau a pneurilor, în cazul în care infractorul se deplaseaza cu masina. Însa înainte de a deschide focul politistul trebuie sa se asigure ca restul participantilor vor fi înafara oricarui pericol. Astfel, va trebui sa repete, de trei ori, la intervale suficiente de timp somatia „Parasiti locatia, vom folosi arme de foc!”
Politistii au dreptul sa traga cu arma fara somatie, doar în cazul în care acesta este amenintat direct cu o alta arma de foc sau lipseste timpul necesar pentru aceasta .

Potrivit Legii 17 din 2 aprilie 1996, politistul are dreptul sa uzeze de arma din dotare în urmatoarele situatii:
-împotriva celor care ataca militari aflati în serviciul de garda, paza, escorta, protectie, mentinerea si restabilirea ordinii de drept, precum si celor care, prin actul savârsit,prin surprindere, pun în pericol obiectivul pazit;
-împotriva celor care ataca persoane investite cu exercitiul autoritatii publice sau carora, potrivit legii, li se asigura protectie;
-împotriva persoanelor care încearca sa patrunda ori sa iasa în mod ilegal în sau din unitatile, subunitatile militare ori din perimetrele sau zonele pazite – vizibil delimitate – stabilite prin consemn;
-pentru imobilizarea infractorilor care, dupa comiterea unor infractiuni, încearca sa fuga;
-împotriva oricarui mijloc de transport folosit de infractori precum si împotriva conducatorilor acestora care refuza sa opreasca la semnalele regulamentare ale organelor stabilite, daca exista indicii temeinice ca au comis o infractiune ori ca este iminenta comiterea unei infractiuni;
-pentru imobilizarea sau retinerea persoanelor cu privire la care sunt indicii clare ca au savârsit o infractiune si care riposteaza ori ameninsa cu arma ori cu alte obiecte care pun în pericol viata ori integritatea corporala a persoanei;
-pentru a împiedica fuga de sub escorta sau evadarea celor aflati în stare legala de detinere;
- împotriva persoanelor sau grupurilor de persoane care încearca sa patrunda fara drept în sediile sau în perimetrele autoritatilor si institutiilor publice;
- împotriva celor care ataca sau împiedica militarii sa execute misiuni de lupta;
-în executarea interventiei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de teroristi, în scopul retinerii sau anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii publice.

Sursa: Valeria Cupa, Adevarul

Ne pare rau. Deocamdata nu am publicat si alte articole pe aceasta tema.