Statul a fost dat in judecata la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pentru nerespectarea unor hotaråri judecatoresti definitive.

Cei 400 de magistrati care au semnat plångerea vor de la CEDO acordarea unor despagubiri morale, la care se considera indreptatiti dupa ce statul nu a achitat drepturile banesti consfintite in hotarårile mentionate. Astazi, ministrul justitiei, presedintele CSM si ministrul finantelor vor participa la o intålnire la Presedintie intr-o a doua tentativa de mediere a conflictului din justitie. La intålnirea precedenta, Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, a dat asigurari ca Guvernul va finanta pretentiile magistratilor.

Magistratii solicita, în plângerea înaintata CEDO, punerea imediata în executare a hotarârilor judecatoresti ramase definitive referitoare la drepturile lor banesti, precum si obligarea statului român la plata de despagubiri morale. Judecatorii care au semnat plângerea explica, în document, ca Executivul a inoculat populatiei ideea ca judecatorii urmaresc doar veniturile financiare si ca nu sunt interesati de actul de justitie, fapt care ar fi dus la o scadere a încrederii românilor în corpul de magistrati.
De asemenea, judecatorii precizeaza, în plângere, ca ”suma datorata cu titlu de daune morale poate sa fie la limita modicitatii, însa cererea de condamnare ar avea un caracter reparator, deoarece nicio profesie si nici unii dintre noi nu putem trai în climatul de dezonoare la care a fost adusa profesia pe care o exercitam”.
În documentul trimis la CEDO, judecatorii care l-au semnat arata ca, desi mai multe instante din tara au emis hotarâri ramase definitive prin care statul este obligat la plata unor drepturi banesti, unele dintre acestea nu au fost puse în executare, în timp ce altele au fost achitate doar partial. Mai mult, se arata în plângere, desi Guvernul a dat pe 19 noiembrie 2007 o ordonanta de rectificare bugetara pentru executarea acestor hotarâri judecatoresti, Ministerul Finantelor nu a aprobat deschiderea liniei de credit, ”banii fiind cheltuiti în alegerile locale din 2007”.  Magistratii mai arata, în plângerea formulata catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ca Executivul a emis, în iunie 2008, Ordonanta de Urgenta 75, prin care esalona plata datoriilor catre bugetari, ordonanta declarata însa neconstitutionala de Curtea Constitutionala a României (CCR) în ianuarie 2009. De asemenea, în plângere se aminteste de faptul ca Ordonanta de Urgenta 225/2008, prin care plata titlurilor executorii a fost amânata pentru 31 martie 2009, a fost aprobata de Parlament prin lege, însa presedintele României a refuzat promulgarea ei, trimitând-o spre reexaminare pe 5 iunie.
Magistratii arata ca, în prezent, o adresa a ministrului justitiei catre instante, prin care se anunta sistarea sporului de stres si solicitare neuropsihica de 50%, a generat noi procese pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, în cadrul carora Înalta Curte de Casatie si Justitie, dar si alte instante din tara cer anularea acestui ordin. Adresa ministrului, emisa în data de 3 iulie, invoca Ordonanta de Urgenta 71/2009, care reesaloneaza din nou plata tuturor titlurilor executorii si amâna orice executare silita pâna în 2012.
Judecatorii care au initiat plângerea sustin ca Executivului nu îi este permis ”sa invoce efectele crizei economice spre a acoperi o neexecutare culpabila anterioara a hotarârilor judecatoresti”. Mai mult, magistratii acuza Guvernul de rea- credinta, având în vedere masurile legislative luate de acesta, menite sa întârzie sau sa stopeze punerea în executare a hotarârilor definitive.
Totodata, magistratii sustin în plângere ca Parlamentul si Guvernul nu îsi asuma raspunderea pentru numeroasele condamnari ale României la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. ”România si-a asumat o serie de obligatii cu privire la independenta sistemului judiciar care include si o componenta economica”, se mai arata  în documentul trimis la CEDO.

Sursa: Gardianul