Infolegal.ro

CJUE: Continutul unei clauze abuzive nu poate fi modificat de instanta nationala

Legaturi: Jurisprudenta, Jurisprudenta CJUE, Stiri juridice

In cauza Hotararea in cauza C-618/10 Banco Espanol de Credito SA/Joaquin Calderon Camino CJUE a hotarat ca instanta nationala nu poate modifica continutul unei clauze abuzive care figureaza intr-un contract incheiat intre un vanzator sau un furnizor si un consumator.

Atunci cand constata existenta unei astfel de clauze, instanta nationala trebuie sa dispuna ca aceasta nu se aplica.

In Spania, instantele pot fi sesizate cu cereri avand ca obiect plata unei creante pecuniare, scadente, exigibile si care nu depaseste suma de 30 000 de euro, atunci cand cuantumul acestei creante este dovedit in mod corespunzator.

Daca o astfel de cerere este formulata cu respectarea acestor cerinte, debitorul trebuie sa plateasca datoria sau poate formula opozitie la plata in termen de 20 de zile, litigiul fiind judecat in acest caz in cadrul unei proceduri civile ordinare. Legislatia spaniola nu permite insa instantelor sesizate cu o cerere de somatie de plata sa declare, din oficiu, nulitatea clauzelor abuzive cuprinse intr-un contract incheiat intre un vanzator sau un furnizor si un consumator.

Astfel, analiza caracterului abuziv al clauzelor unui astfel de contract nu este posibila decat in cazul in care consumatorul se opune platii.

In plus, atunci cand o instanta spaniola are posibilitatea sa constate nulitatea unei clauze abuzive incluse intr-un contract incheiat cu consumatorii, reglementarea nationala ii permite sa completeze contractul prin modificarea continutului acestei clauze, astfel incat sa se elimine caracterul ei abuziv.

In mai 2007, domnul Calderon Camino a incheiat un contract de credit pentru o suma de 30 000 de euro cu banca spaniola Banesto pentru achizitionarea unui autovehicul. Contractul prevedea o rata a dobanzii de 7,950 %, o DAE (dobanda anuala efectiva) de 8,890 % si o rata a dobanzii moratorii de 29 %.

Desi contractul a fost incheiat pentru o perioada care urma sa se incheie la 5 iunie 2014, Banesto a considerat ca acesta isi incetase efectele inaintea respectivei date deoarece, in septembrie 2008, nu fusesera inca rambursate sapte rate lunare. Astfel, la 8 ianuarie 2009, banca a sesizat Juzgado de Primera Instancia nr. 2 de Sabadell (Spania) cu o cerere de somatie de plata privind suma de 29 381,95 euro, corespunzatoare ratelor neplatite, majorate cu dobanda convenita de parti si cu cheltuielile aferente.

Instanta mentionata a emis o ordonanta prin care a declarat din oficiu nulitatea clauzei referitoare la dobanda moratorie pentru motivul ca aceasta avea un caracter abuziv. De asemenea, instanta a redus rata dobanzii moratorii de la 29 % la 19 % si a dispus ca Banesto sa efectueze un nou calcul al cuantumului dobanzii.

Audiencia Provincial de Barcelona (Spania), sesizata in cadrul apelului formulat impotriva acestei ordonante, solicita Curtii de Justitie sa stabileasca, pe de o parte, daca directiva privind clauzele abuzive1 se opune unei reglementari a unui stat membru, precum cea in cauza in actiunea principala, care nu permite instantei sesizate cu o cerere de somatie de plata sa aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze incluse intr-un contract incheiat cu consumatorii. Pe de alta parte, instanta spaniola este interesata sa afle daca reglementarea spaniola care permiteeste compatibila cu directiva amintita.

In hotararea pronuntata, Curtea constata, in primul rand, ca instanta nationala este obligata sa analizeze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale dintr-un contract incheiat cu consumatorii, de indata ce dispune de elementele de drept si de fapt necesare in acest sens. Or, Curtea constata ca reglementarea spaniola nu permite unei instante sesizate cu o cerere de somatie de plata sa aprecieze din oficiu – desi dispune deja de toate elementele de drept si de fapt necesare in acest scop – caracterul abuziv al clauzelor cuprinse intr-un contract incheiat intre un vanzator sau un furnizor si un consumator. In aceste conditii, Curtea considera ca un astfel de sistem procesual este de natura sa aduca atingere efectivitatii protectiei pe care directiva privind
clauzele abuzive a intentionat sa o confere consumatorilor.

Astfel, tinand seama de configuratia generala, de modul de desfasurare si de particularitatile procedurii somatiei de plata, exista un risc care nu este neglijabil ca consumatorii implicati sa nu formuleze opozitia necesara pentru a se putea constata nulitatea unei clauze abuzive.

Astfel, o serie de factori ar putea descuraja consumatorii sa formuleze opozitie (termenul deosebit de scurt prevazut pentru formularea unei astfel de opozitii, costurile pe care le presupune o actiune in justitie si raportul dintre acestea si cuantumul creantei contestate, necunoasterea de catre consumatori a drepturilor pe care le au, caracterul incomplet al informatiilor de care dispun, determinat de continutul limitat al cererii de somatie de plata formulate de vanzatori sau de furnizori). Astfel, ar fi suficient ca vanzatorii sau furnizorii sa initieze o procedura de somatie de plata in locul unei proceduri civile ordinare pentru a-i lipsi pe consumatori de protectia pe care urmareste sa o asigure directiva.

In aceste conditii, Curtea constata ca reglementarea procesuala spaniola nu este compatibila cu directiva intrucat face imposibila sau excesiv de dificila, in cadrul procedurilor initiate de vanzatori sau de furnizori impotriva consumatorilor, aplicarea protectiei pe care directiva urmareste sa o confere acestora din urma.

Acestea fiind precizate, Curtea aminteste, in al doilea rand, ca, potrivit directivei, o clauza abuziva inclusa intr-un contract incheiat intre un vanzator sau un furnizor si un consumator nu creeaza obligatii pentru acesta din urma si ca un contract care cuprinde o astfel de clauza continua sa angajeze partile in aceiasi termeni in cazul in care poate continua sa existe fara aceasta clauza abuziva. Prin urmare, Curtea constata ca directiva se opune reglementarii spaniole care permite instantei nationale, atunci cand constata nulitatea unei clauze abuzive, sa modifice continutul acestei clauze.

Curtea considera ca, in cazul in care instanta nationala ar avea o astfel de posibilitate, aceasta din urma ar putea sa elimine efectul descurajator pe care il are asupra vanzatorilor sau furnizorilor faptul ca clauzele abuzive nu sunt pur si simplu aplicate in ceea ce priveste consumatorii. Prin urmare, aceasta posibilitate ar garanta o protectie a consumatorilor mai putin eficace decat cea care rezulta din neaplicarea acestor clauze.

Astfel, in cazul in care instanta nationala ar avea posibilitatea sa modifice continutul clauzelor abuzive, vanzatorii sau furnizorii ar fi in continuare tentati sa utilizeze aceste clauze, stiind ca, chiar daca acestea ar fi invalidate, contractul ar putea fi totusi completat de instanta, garantand astfel interesele respectivilor vanzatori sau furnizori.

In consecinta, atunci cand constata existenta unei clauze abuzive, instantele nationale au numai obligatia de a exclude aplicarea unei astfel de clauze pentru ca aceasta sa nu produca efecte obligatorii in ceea ce priveste consumatorul, fara a avea posibilitatea sa modifice continutu acesteia.

Astfel, contractul in care este inclusa clauza trebuie sa continue sa existe, in principiu, fara nicio alta modificare decat cea rezultata din eliminarea clauzelor abuzive, in masura in care, in conformitate cu normele dreptului intern, o astfel de mentinere a contractului este posibila din punct de vedere juridic.

Sursa: Curia.europa.eu

Recomandari editoriale

Parteneri
Baroul Dolj
Baroul Olt
Baroul Maramures
Baroul Suceava