Exista 101 institutii de control la nivel central. Plus cateva mii in teritoriu. Structurile coordonate de catre acestea adapostesc peste 100.000 de angajati.
In Romania nimeni si nimic nu a sca­pat de ochiul vigilent al legiuitorilor ca­re au infiintat sute de agentii, au­toritati, directii sau servicii ce au sco­pul de a controla… saracia. De cele mai multe ori acestea se calca pe picioare fara ca macar angajatii sa inteleaga delimitarea atributiilor. Asa se face ca de cand se naste si pana moare, de acasa pana la serviciu, de la studii pana la propria firma romanul nu scapa de institutiile de control.

Princi­piul care guverneaza institutiile romanesti se bazeaza pe ideea ca cine avi­zeaza o activitate sau o persoana este indreptatit sa o si controleze. De aici se atrage cea mai mare parte a personalului cu atributii de control.

Este cunoscut in practica faptul ca atunci cand te indrepti spre o institutie in vederea autorizarii sau avizarii procedurile sunt greoaie, iar personalul limitat. In schimb, atunci cand vine vorba despre control institutiile gasesc resurse pentru a nu tine posturile neo­cu­pate. O simpla privire asupra institutiilor de stat ne arata ca la ora actuala sunt peste 100 de institutii centrale cu atributii de control, dar legislatia stufoasa si alambicata a facut ca atributiile sa nu mai fie coerent impartite. Relevante sunt exemplele din dome­niul infractiunilor economice, unde rand pe rand sunt investigate cazurile de mai multe institutii. Spre exemplu, un import fictiv suspectat de evaziune fiscala cu emitere de cecuri false este descoperit in urma unui control al ANV, care sesizeaza Garda Financiara si solicita ajutorul Politiei Eco­nomice. Dosarul ajunge pe mana pro­cu­rorilor de la Parchet, iar la prima prezen­tare in instanta rechizitoriul este catalogat ca fiind de competenta DNA. Practic, la un dosar ajung sa lucreze cinci institutii.
Institutii la puterea „42”

Faptul ca mai multe institutii au atributii in aceeasi directie a devenit deja o normalitate. Un fapt divers este si ca majoritatea autoritatilor si agentiilor au corespondent de control in teritoriu, ceea ce face ca puterea lor sa fie sporita cu “42”. Spre exemplu, Autoritatea Nationala Sani­tar-Veterinara, Politia Romana, Directiile Finan­telor Publice, ANAF, Garda Finan­ciara, Garda de Mediu, Inspectia in Con­struc­tii, Autoritatea Nationala a Vamilor, Curtea de Conturi si alte institutii au corespondent in teritoriu. Este vorba de cheltuieli suplimentare care de cele mai multe ori nu sunt justificate.

In treacat fie spus, activitatea Inspectoratului de Stat in Constructii se confunda cu controlul reali­zat de directiile de specialitate din primarii sau ale consiliilor judetene. Acelasi lucru se intampla si cu domeniul financiar, unde confuzia intre adminis­tratia financiara si directiile locale de taxe si impozite este la ordinea zilei pentru cei neavizati.
Masinariile locale de ancheta

Odata scapati de controlul de la centru sau al „deconcentratelor”, oamenii au de-a face cu institutiile de control locale, care s-au inmultit in ultimii ani. Un consiliu local de oras are in subordinea sa ori a primariei o serie de servicii si directii cu atributii de control, de la serviciile sociale pana la cele comerciale. De la controlul privind respectarea hotararilor locale in domeniile gospodaririi locale, care tin si de mediu, sau de cele sociale privind acor­darea venitului minim garantat, toate au corespondent si in institutiile centrale. Cum ar fi: pentru un ambalaj aruncat pe strada puteti fi sanctionat pentru nerespectarea ordinii publice de catre Politie, pentru depozita­rea de deseuri – de catre Garda de Mediu sau de inspectorii primariei. La fel se petrece si cu comertul stradal neauto­ri­zat. Pentru astfel de fapte sar sa va amen­deze atat inspectorii primariei, politia, dar si alte institutii pot intra pe fir in functie de natura produ­selor, culminand cu inspec­torii ANAF care sa verifice daca ati declarat ve­niturile. Nedeclararea soldurilor pe care le faceti la magazine va atrage amenzi atat din partea primariei, cat si din partea ins­pec­torilor de la finante, iar exemplele pot con­tinua. Astfel, daca am inmulti toate uni­ta­tile administrative din Romania cu mi­ni­mum cinci institutii de control am obtine peste 10.000 de institutii de control locale. In momentul de fata sunt 2.685 de comu­ne, 263 de orase din care 82 sunt municipii.

Sursa: Financiarul

Alte articole pe aceeasi tema:

1. România va ramâne al doilea cel mai sarac stat din Uniunea Europeana si în urmatorii 20 de ani
2. Traian Basescu considera ca toti romanii sunt vinovati pentru situatia in care a ajuns Romania
3. CEDO a ajuns si in Romania
4. Romania ar putea ramane fara 19 statiuni de interes local si national
5. Studiile facute in Romania vor fi echivalate in Ungaria