Doi consilieri locali si alte 140 de persoane din Iasi sunt cercetati de Directia Nationala Anticoruptie într-unul dintre cele mai mari dosare de frauda economica din nordul tarii. Cei doi alesi, considerati capii retelei, sunt acuzati ca împreuna cu patronii a 15 firme ar fi angajat someri sau absolventi pentru a pune mâna pe subventii de la stat.

Nu mai putin de 140 de persoane din localitatile iesene Gorban si Raducaneni vor da cu subsemnatul la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) la sfârsitul lunii într-unul dintre cele mai mari dosare de frauda din banii statului.

Oamenii sunt cercetati pentru înselaciune, spalare de bani, constituire si aderare la un grup infractional organizat, fals în înscrisuri sub semnatura privata. În ultimii patru ani, acestia ar fi reusit sa tepuiasca statul cu cel putin un milion de lei.

Inginerii financiare

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, ideea afacerii ar fi pornit de la doi consilieri locali, la începutul lui 2007. Alesii au pus la cale o reteta de luat bani de la stat prin inginerii financiare. Lucian Lupu din Raducaneni si Gabriel Barbalata din Gorban ar fi profitat de Legea 76/2002, privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, si ar fi facut avere.

În total, oamenii legii au luat în vizor 15 firme unde ar fi fost angajate pe perioada nedeterminata absolventi sau someri cu vârste de peste 45 de ani care se încadrau în prevederile legii.

Angajati de forma

Multi dintre salariati nu lucrau efectiv, ci erau trecuti în acte doar pentru ca patronii sa puna mâna pe subventii. Dupa ce banii intrau în conturi, cei mai multi ar fi ramas la patroni si o mica parte ar fi ajuns la unii angajati. La toate societatile, consilierul Lucian Lupu tinea contabilitatea.

Astfel, pentru fiecare persoana, patronii primeau, timp de 12 luni, subventii egale sau mai mari decât un salariu minim brut pe economie. În functie de categoria din care faceau parte persoanele angajate si anul în care lucrau, patronii ar fi luat lunar de la stat între 500 si 750 de lei.

Banii erau virati prin Agentia Judeteana de Ocupare a Fortelor de Munca (AJOFM) Iasi direct în conturile firmelor. „Subventiile vin dupa trei-patru luni. Din ele sunt platite impozitele la stat. Abia daca mai ramân 150-300 de lei de persoana. Nu cautam eu oamenii, unii veneau si ma rugau sa-i angajez”, spune Lupu.

„A zis ca ma face somer”

„Am angajat doar pe o firma 20 de oameni. Pe o alta socie­tate, a lui Barbalata, au fost angajati mai multi, iar apoi a facut mai multe firme pe rude. Unii lucrau zilnic, altii veneau din când în când si ma mai ajutau. Daca veneau, le dadeam bani”, mai spune Lucian Lupu.

Potrivit legii, patronii erau obligati sa-i mentina pe post pe somerii cu vârste de peste 45 de ani si pe absolventi timp de doi ani, respectiv trei ani. Dupa 16-18 luni, oamenii îsi dadeau demisia, astfel ca angajatorul nu trebuia sa dea subventiile înapoi.

„La mine a venit un paznic de-al domnului Lupu si mi-a zis sa-i dau buletinul ca ma face somer. L-am întrebat la ce se refera, dar a zis: «Lasa, adu buletinul încoace». Nu stiu ce a facut cu datele mele, iar eu nu am primit niciun ban de nicaieri”, povesteste Ioan Lupu, localnic din Raducaneni.

Plecau de la o firma la alta

Membrii retelei i-ar fi rasplatit totusi pe unii dintre cei care i-au ajutat sa-si sporeasca veniturile.Imediat ce demisionau de la o firma, persoanele erau angajate imediat, pe perioada determinata, la una dintre celelalte societati din reteaua de 15.

Dupa cel mult trei luni, oamenii erau dati afara si trimisi în somaj. „Am lucrat la carne în Centru si am facut mai mult teren. Am avut serviciu cam un an si ceva. Eu chiar am lucrat”, spune Neculai Lupu, clopotar în comuna si fost angajat la o firma „din retea”.

Sursa: Adevarul

Alte articole pe aceeasi tema:

1. Legislatia privind sistemul asigura­rilor pentru somaj va fi modificata