Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un ghid de orientare pentru persoanele interesate sa sesizeze Inspectia Judiciara, institutie care are rolul de a oferi informatii concrete Consiliului cu privire la modul de organizare si functionare a instantelor/parchetelor, la conduita judecatorului/procurorului in indeplinirea atributiilor de serviciu.

Structura Inspectiei Judiciare
Potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza Inspectia Judiciara, condusa de un inspector sef.

Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, in cadrul Inspectiei judiciare functioneaza un serviciu de inspectie judiciara pentru judecatori si un serviciu de inspectie judiciara pentru procurori.

Rolul Inspectiei Judiciare
Unul dintre rolurile esentiale ale Inspectiei judiciare consta in oferirea de informatii concrete Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la modul de organizare si functionare a instantelor/parchetelor, la conduita judecatorului/procurorului in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a verificarilor efectuate la cererea plenului, a sectiilor, a petitionarilor, ori de Inspectia judiciara, din oficiu.

Rezultatele constatate in urma verificarilor stau la baza  adoptarii hotararilor plenului sau sectiilor cu privire la  masuri de organizare si functionare a instantelor/parchetelor, la sanctionarea judecatorului/procurorului, la apararea reputatiei sale profesionale etc.

Cine poate sesiza Inspectia Judiciara
Potrivit art. 97 din Legea nr. 303/2004, orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor si parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare.

Obiectul  sesizarii
Potrivit art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, exercitarea dreptului mai sus citat nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

Din continutul acestui text de lege, rezulta ca, sesizarea adresata Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa se refere la aspecte din activitatea  instantelor/parchetelor,  la activitatea sau conduita judecatorului sau procurorului, la incalcarea de catre acestia a  obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea unor abateri disciplinare, fara a pune, in nici un caz, in discutie legalitatea hotararilor judecatoresti sau a solutiilor date de procuror.

Forma sesizarii
Legea nu prevede un tipizat  sau formular pentru cazul in care o persoana doreste sa se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspecte din activitatea instantelor sau parchetelor, a judecatorilor sau procurorilor. Insa, chiar si in aceste conditii, sesizarile, in continutul lor, trebuie sa se refere clar si concret la aspectele pe care le considera ca se impun a fi facute cunoscute Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, sesizarile, prin modul de adresare, trebuie sa respecte drepturile si libertatilor celorlalte persoane.

Nu in ultimul rand, trebuie cunoscut faptul ca, sesizarile trebuie sa contina date de identificare a persoanei care o formuleaza (nume, prenume, adresa completa), cat si semnatura acesteia. In caz contrar, conform dispozitiilor art. 7 din O.U.G. nr. 27/2002 aprobata prin Legea nr. 233/2002 privind solutionarea petitiilor,  sesizarea care nu indeplineste aceste conditii, se claseaza, ceea ce presupune ca nu va fi luata in considerare.

Ar fi util daca sesizarea cu privire la aspectele mai sus precizate ar imbraca forma prezentata in prezentul Ghid!

Limitele verificarilor
Legea nu prevede expres care sunt limitele verificarilor pe care le efectueaza inspectorii din cadrul celor doua servicii de inspectie judiciara. Insa, atat pentru judecatori cat si pentru procurori, sunt reglementate principiile ce le guverneaza activitatea si care trebuie respectate de judecatori si procurori, indiferent de functiile detinute, neputand fi incalcate in cadrul unor verificari de natura administrativa.

Cu alte cuvinte, Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii,  prin atributiile sale, nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotarari judecatoresti, nu poate infirma solutiile adoptate de procuror si nici nu le poate examina sub aspectul legalitatii si temeiniciei, intrucat s-ar aduce atingere principiilor independentei judecatorilor, supunerii lor  numai legii si autoritatii de lucru judecat, precum si independentei procurorilor in solutiile adoptate.

Intocmirea si comunicarea raspunsului
Potrivit dispozitiilor art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2002, autoritatile si institutiile publice sesizate au obligatia sa comunice petitionarului in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, raspunsul, indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila”.

In situatia in care petitiile sunt transmise de la alte autoritati sau institutii publice, termenul de 30 de zile curge, potrivit dispozitiilor art. 8 alin. (2), de la data inregistrarii petitiei la autoritatea sau institutia publica competenta.

Termenul de 30 de zile poate prelungit cu cel mult 15 zile de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, atunci cand aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita.

Model de cerere de sesizare a Inspectiei Judiciare

Alte articole pe aceeasi tema:

1. Inspectia Judiciara si CSM sesizate privind afirmatiile lui Vintu
2. Horatius Dumbrava: Despre raspunderea magistratilor si inspectia judiciara
3. Inspectia judiciara din CSM a fost sesizata in cazul procurorului Dorian Chirita
4. Rezultatele verificarii efectuate de Inspectia Judiciara in urma scrisorii publicate de Andrei Vieru
5. Inspectia Judiciara CSM: Raport de activitate 1999-2005