Infolegal.ro

Ghidul lucratorului roman in Austria

Legaturi: Dreptul muncii

I. Cum se cauta un loc de munca?
Pentru gasirea unui loc de munca in Austria puteti contacta:
In Romania: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca – ANOFM: Strada Avalansei, nr. 20-22, sector 4, Bucuresti; tel./fax: 004021.3039839; site web: http://www.anofm.ro, www.muncainstrainatate.anofm.ro care ofera servicii de mediere a fortei de munca in Uniunea Europeana prin intermediul portalului mobilitatii europene, EURES: http://eures.anofm.ro/.
In Austria: Serviciul Public de Ocupare – Arbeitsmarktservice Osterreich (AMS): http://www.ams.at/.

II. Cum se candideaza pentru un loc de munca?
In vederea ocuparii unui loc de munca, este necesara intocmirea unui Curriculum Vitae – CV si a unei scrisori de intentie, in limba germana preferabil, care vor fi inaintate angajatorului in cauza. In acest sens, poate fi folosit modelul Europass de CV, disponibil in limba germana si care poate fi descarcat accesand:
http://europass.cedefop.europa.eu/europass/home/hornav/Downloads/EuropassCV/CVTemplate.csp.

Procesul de selectie consta de obicei intr-un interviu, urmat de testari de psihometrie si/sau vocationale.

III. Documente necesare
• Pasaport sau document de identitate valabil UE/SEE; alte documente personale pot fi luate, cum ar certificatul de nastere sau de casatorie etc.;
• Un card european de sanatate emis de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) din Romania;
• Formularele E301 in scopul atestarii perioadelor de asigurare sau de munca realizate ca salariat in Romania atunci cand este necesar si/sau E303, daca doriti sa transferati dreptul de a beneficia de prestatii de somaj in Austria;
• Certificate, diplome, atestari si referinte privind ocuparea altor locuri de munca (in original si traduceri legalizate);
Orice alte permise si licente pe care le considerati adecvate, de exemplu permisul de conducere.
• CV-uri si scrisori de intentie, redactate in limba germana.

Totodata, este necesar sa va asigurati ca:
• Aveti un loc de cazare in Austria;
• Aveti suficiente fonduri pentru acoperirea costurilor primei luni de sedere.
• Aveti asigurare medicala corespunzatoare;
• Informati autoritatile din statul de origine privind sederea pe teritoriul Austriei;
• Faceti rost de pasapoarte pentru animalele detinute.

Dupa ce sositi in Austria:
• Daca aveti deja un loc de munca trebuie sa va prezentati imediat la angajatorul dumneavoastra, iar cand incepeti munca trebuie sa obtineti confirmarea inregistrarii dumneavoastra in cadrul sistemului de asigurari sociale.
• Daca sunteti in cautarea unui loc de munca trebuie sa va prezentati in termen de sapte zile la biroul regional al Serviciilor Austriece de Ocupare a Fortei de Munca – AMS, daca aveti formularul care atesta ca sunteti in cautarea unui loc de munca la dumneavoastra;
• Trebuie sa raportati in termen de 3 zile de la mutarea in Austria autoritatii de inregistrare responsabila;
• Trebuie sa raportati la biroul de asigurari sociale (in special angajatii cu timp partial de lucru, lucratorii pe cont propriu, membrii de familie): este necesar sa obtineti numarul de asigurare sociala si formularul E.
• Este bine sa deschideti un cont bancar;
• Daca este cazul, inregistrati masina detinuta;
• Prezentati-va la autoritatea fiscala responsabila;
• Abonati-va la servicii de gaze si electricitate, telefonie, radio si televiziune;
• Inscrieti-va copiii in cadrul unei scoli;
• Inmanati documentul dumneavoastra de sedere autoritatii administrative (din cadrul birourilor locale ale administratiei districtuale – Bezirkshauptmannschaft sau birourilor municipale districtuale – Magistratisches Bezirksamt), daca intentionati sa stati mai mult de trei luni in Austria.

IV. Cum este realizata incadrarea – contractul de munca?
In Austria, varsta minima legala de la care se poate munci este de 15 ani. Pana atunci, scoala este obligatorie. Tinerii de sub 18 ani sunt acoperiti de legislatia de protectie a copiilor si tinerilor.

Munca cu timp partial de lucru
este larg raspandita in comert. Munca sezoniera este des intalnita in domeniul turismului, al hotelurilor si restaurantelor din orase si zonele turistice. In domeniul imobiliarelor, contractele de munca pe durata determinata sunt de asemenea posibile. Serviciile prestate de lucratorii independenti si contractele de munca inlocuiesc contractele conventionale de munca in toate domeniile de angajare. Cu toate acestea, contractul conventional de munca ca parte a unei relatii permanente de munca, cu toate drepturile (dreptul la concediu, protectie impotriva concedierii, asigurari sociale etc.) si obligatiile sale continua sa reprezinte forma obisnuita a contractului de munca.

Lucratorii independenti beneficiaza de o protectie limitata in temeiul legislatiei muncii, dar – in afara de una sau doua detalii minore – beneficiaza de asigurare sociala completa. De la 1.01.2008, acestea sunt de asemenea supuse asigurarilor pentru somaj. Acestia platesc impozite la Camera de Munca (afilierea obligatorie la Camera Austriaca a Muncii) si sunt acoperiti de fondul de economii al angajatilor – MitarbeiterInnenvorsorge. Insa: in absenta unui acord specific intre client si lucratorul independent, lucratorul independent nu poate revendica dreptul la prestatii cum ar fi perioade de preaviz, vacanta platita etc.

Angajatii care lucreaza un numar minim de ore (cu un venit lunar de maximum 366.33 euro in 2009) asigurare in caz de accident. Angajatorul trebuie sa inregistreze munca acestora cu timp partial la furnizorul de asigurari de sanatate. Asigurarea facultativa de sanatate si pentru pensie este disponibila in acest caz si va fi platita de catre lucrator. In conformitate cu legislatia muncii (protectia impotriva concedierii, plati compensatorii etc.), acestia sunt tratati in acelasi mod ca si angajatii care ocupa un loc de munca permanent. Exceptie: daca suma orelor de lucru este de o cincime dintr-o saptamana de lucru obisnuita (de exemplu, 8 ore intr-o saptamana de 40 de ore), perioada de preaviz este de numai 14 zile daca nu s-a convenit altfel. Astfel de contracte sunt din ce in ce mai intalnite in unele sectoare (de exemplu, cel al distributiei).

Lucratorii cu timp partial de munca beneficiaza de aceeasi protectie (asigurare in caz de boala, accident, somaj si pentru pensie) si sunt supusi acelorasi prevederi legale ca si lucratorii angajati cu norma intreaga. Acelasi lucru se aplica in privinta contractelor de munca pe durata determinata, desi nu exista perioade de preaviz, deoarece raportul de munca inceteaza la sfarsitul contractului.

Ucenicii (stagiarii) din toate sectoarele trebuie sa incheie contractele de munca in scris; beneficiaza de protectie completa (asigurare in caz de boala, accident, somaj si pentru pensie) si de o protectie speciala in caz de concediere.

Lucratorii sezonieri din sectoarele de hotel si restaurante sunt supusi unor dispozitii speciale privind timpul de lucru; beneficiaza de protectie completa privind asigurarile sociale, dar in conditii speciale nu au dreptul la indemnizatia de somaj.

Cetatenii UE/SEE si elvetieni se bucura de aceleasi drepturi ca si austriecii, cu exceptia cazului in care legislatia care reglementeaza incadrarea in munca a cetatenilor straini prevede altfel.

Contractul de munca poate fi incheiat in scris, verbal sau in mod implicit (de exemplu, inceperea activitatii, cu plata ulterioara). Acordurile de ucenicie trebuie sa fie incheiate in scris.

In mod legal, se face o distinctie intre un contract de munca – Arbeitsvertrag, un contract independent – freier Dienstvertrag sau freier Arbeitsvertrag, precum si un raport de munca asemanator cu acela dintre un angajator si un angajat – arbeitnehmerähnliches Beschäftigungsverhältnis.

O declaratie privind termenii si conditiile trebuie sa contina urmatoarele informatii: numele si adresa angajatorului; numele si adresa angajatului; data la care raportul de munca a inceput; locul obisnuit de munca; orice clasificare intr-un sistem general; sarcinile urmarite; salariul de baza; orice alte drepturi banesti suplimentare (de exemplu, bonusuri); data la care se plateste; dreptul la concediul de odihna anual; orele normale de lucru zilnic si saptamanal; indicarea contractului colectiv sau acordului de munca aplicabil; perioada si termenul de preaviz. In cazul in care raportul de munca este pentru o perioada definita, in declaratia privind termenii si conditiile trebuie sa se precizeze, de asemenea, data la care raportul de munca va fi terminat.

Modificarile aduse contractului de munca nu pot fi mai putin favorabile pentru salariati decat dispozitiile legislatiei in vigoare, ale conventiilor colective sau acordurilor de munca. Modificarile ilegale sau nefavorabile trebuie raportate consiliului de munca, Camerei de Munca sau sindicatului.

V. Cum este reglementata salarizarea?
Angajatii primesc o remuneratie pentru serviciile specificate in contractul de munca, care este reglementata de legi, acorduri colective si/sau acorduri interne de munca; depinde, de asemenea, de factori individuali, cum ar fi varsta, calificarile, orele de munca, sarcinile detinute (postul) etc.

Salariul minim este stabilit prin lege si/sau prin acorduri colective si/sau prin acorduri de munca. Conventiile colective sunt acorduri cu putere de lege care reglementeaza orele de lucru, conditiile de munca, de remunerare etc., negociat intre reprezentantii lucratorilor, de exemplu, sindicatele, si reprezentanti ai angajatorilor (de exemplu, Camera de Comert). Acordurile de munca sunt acorduri scrise incheiate intre angajati si consiliul de munca cu scopul, de exemplu, de a stabili norme juridice, dar, de asemenea, pentru a stabili remuneratie pentru fabrica respectiva.

In cele mai multe cazuri, remuneratia este transferata intr-un cont de salariu in ultima zi a lunii sau in prima zi a lunii urmatoare de lucru. In unele cazuri, lucratorii primesc salariile saptamanal, prin cec sau in numerar. In cele mai multe cazuri, remuneratia este platita de 14 ori pe an: 12 plati lunare, plus plata salariului pe o luna, sub forma unui bonus de Craciun si plata pe o luna ca un bonus de concediu (plati speciale).

Taxele, contributiile la asigurarile sociale si alte retineri (de exemplu, contributiile la sindicate) sunt deduse din salariul brut si retinute de angajator, care apoi le transfera catre institutiile relevante (biroului fiscal, institutiei de asigurari sociale etc.).

Angajatii primesc de asemenea o declaratie scrisa de remunerare (un fluturas de salariu), care contine o defalcare exacta a deducerilor (impozite, asigurari sociale, contributii cerute de lege si voluntare, cum ar fi taxele sindicale). Daca un angajat paraseste firma va primi de asemenea un fluturas de salariu (declaratia finala), care, de exemplu, contine totodata drepturile compensatorii.

Lucratorii independenti sunt platiti pe durata muncii pe care o presteaza. In absenta unui acord specific, acestia nu au dreptul la plati stabilite prin acord colectiv sau la plati speciale. Au, totusi, dreptul la o declaratie privind termenii si conditiile, in absenta unui contract scris. In cazul in care contractul lor este pe o perioada mai lunga, vor primi lunar remuneratia. Lucratorii independenti trebuie sa stabileasca pe cont propriu modalitatea de plata a impozitelor. Contributiile de asigurari sociale sunt retinute si platite de angajatori. Nu exista un salariu minim stabilit. Lucratorii independenti, ca si salariatii, sunt membri ai Camerei de Munca, unde platesc taxe.

Puteti obtine consiliere juridica gratuita din partea Camerei Muncii, sindicatelor si Camerei de Comert (responsabila, de exemplu, pentru lucratorii independenti).

VI. Cum este reglementat timpul de lucru?
Legea privind timpul de lucru se aplica la aproape toti angajatii din sectorul privat cu varsta de peste 18 ani.

Durata normala a timpului de lucru este: zi de lucru de opt ore (intr-o perioada de 24 de ore); saptamana de 40 de ore de lucru (de luni pana duminica inclusiv).

Acordurile colective in multe industrii au redus saptamana de lucru, de exemplu, la 38 de ore. Exceptii: o conventie colectiva de munca poate prelungi o zi normala de lucru la 10 ore. Pentru a intrerupe munca pe o perioada continua mai lunga (de exemplu, un week-end prelungit), o zi normala de lucru poate fi extinsa de la opt ore la maximum noua ore pe zi, iar, in anumite conditii, este posibila o saptamana de 4 zile, fiecare de 10 ore.

Numeroase acorduri colective stipuleaza ca saptamana de lucru normala trebuie sa fie realizata, in medie, pe o anumita perioada de timp (pana la un an, dar mai mult in cazurile individuale), dar poate fi mai mare sau mai mica in anumite saptamani (de exemplu, in turism, hoteluri si restaurante etc.).

Pauzele si perioadele de odihna
In cazul in care perioada de munca continua este intre sase si noua ore, lucratorii au dreptul la o pauza de cel putin o jumatate de ora. In cazul in care ziua de lucru depaseste noua ore, lucratorii au dreptul la o pauza de cel putin 45 de minute. Aceasta pauza nu este platita si nu este luata in calcul privind totalul orelor de lucru. La sfarsitul zilei de lucru, angajatii au dreptul la o perioada neintrerupta de repaus de cel putin unsprezece ore. Angajatii au de asemenea dreptul la o perioada neintrerupta de repaus de 36 de ore, care incepe sambata la ora 13 si include duminica (pauza de week-end).

Exista insa si exceptii de la aceste aranjamente:
1. Munca cu timp partial: angajatii cu norma redusa de lucru nu pot fi discriminati in comparatie cu salariatii cu norma intreaga. In principiu, la munca suplimentara se aplica o prima de 25%.
2. Munca in schimburi: activitatea se realizeaza de catre lucratori diferiti pe parcursul unei perioade stabilite. In anumite conditii, un schimb de pana la 12 ore este posibil.
3. Munca in schimburi cu program flexibil: apare intr-un cadru convenit de comun acord, in care angajatii decid ora la care incepe si se termina ziua lor normala de lucru.
4. Munca de noapte: din 2002, atat barbatii cat si femeile au dreptul de a lucra pe timp de noapte in mod egal. Numai femeile insarcinate, mamele care alapteaza si tinerii cu varsta sub 18 ani nu pot munci pe timp de noapte.
5. Orele suplimentare: sunt acumulate in cazul in care timpul de lucru normal (zilnic sau saptamanal) este depasit. Potrivit Legii privind timpul de lucru, orele suplimentare vor fi remunerate cu un bonus financiar sau prin timp liber.

VII. Care sunt prevederile privind concediile?

Angajatii au dreptul la concediu anual platit de minimum cinci saptamani in fiecare an de munca. In functie de zilele de munca (inclusiv sambata), aveti dreptul la un concediu de odihna de 30 de zile in fiecare an de munca. Dupa 25 de ani de serviciu, concediul de odihna va fi creste la sase saptamani. Lucratorii angajati cu timp partial de lucru au aceleasi drepturi ca angajatii cu norma intreaga. In plus, multi angajati primesc, de asemenea, un bonus de vacanta (al „13-lea salariu”), la acelasi nivel cu salariul lunar normal, dar impozitat la o rata mai scazuta.

In primele sase luni din primul an de munca, dreptul dvs. la concediu de odihna este calculat proportional cu timpul lucrat. De la inceputul lunii a saptea, veti beneficia de concediu de odihna complet. Trebuie ca angajatorul dumneavoastra sa-si dea acordul asupra datei la care va puteti lua concediu de odihna.

Daca va imbolnaviti pentru mai mult de trei zile calendaristice, in timp ce va aflati in concediul de odihna, aceste zile nu vor conta ca zile de concediu de odihna. Cu toate acestea, trebuie sa raportati boala la angajatorul dvs. imediat dupa o absenta de 3 zile, si sa aveti un certificat medical.

Angajatii cu dizabilitati si persoanele tinere nu au dreptul, in principiu, la un concediu de odihna mai mare, cu exceptia cazului cand este stipulat in conventii colective sau acorduri de munca.

Urmatoarele sunt sarbatori legale: 1 ianuarie (Anul Nou), 6 ianuarie (Boboteaza), ziua de Paste, 1 mai (vacanta de stat), Inaltarea, Lunea Rusaliilor, Corpus Christi, 15 august (Adormirea Maicii Domnului), 26 octombrie (vacanta nationala), 1 noiembrie (Toti Sfintii), 8 decembrie (Intampinarea Maicii Domnului), 25 decembrie (Craciunul) si 26 decembrie (Ziua Sf. Stefan).

Concediul in caz de boala si remuneratia continua: Principiul remuneratiei continue asigura ca, in caz de boala, accident de munca si boli profesionale si in timpul concediului de odihna si concediului de convalescenta, veti fi platit in continuare. Cat timp veti continua sa fiti platit depinde de vechimea dvs., iar diferite reglementari se pot aplica pentru lucratori profesionali care presteaza munca semi-profesionala („gulere albe”) si mestesugari. Dupa aceea, veti primi concediu medical platit de la furnizorul de asigurari de sanatate. Valoarea indemnizatiei pentru concediul medical depinde de castigurile realizate in ultima luna inainte de imbolnavire si cuantumul remuneratiei continue care va este platita.

Concediul de maternitate: Perioada de protectie pentru femeile insarcinate incepe de obicei la opt saptamani inainte de nastere si se termina la opt saptamani dupa data nasterii. In acest timp, persoana insarcinata nu are voie sa lucreze. In timpul perioadei de protectie raportul de munca continua sa existe, iar salariile continua sa fie platite si mama primeste o indemnizatie de maternitate. De la 1.01.2008, lucratorii independenti primesc, de asemenea, o indemnizatie de maternitate.

Concediul pentru cresterea copilului: Mamele si tatii au dreptul la concediu pentru cresterea copilului (perioada in care salariile/veniturile sunt suspendate), pana cand copilul implineste varsta maxima de 2 ani, cu conditia ca acestia sa locuiasca in aceeasi gospodarie cu copilul. Perioada minima a concediului pentru cresterea copilului este de doua luni. In acest timp, si daca conditiile sunt intrunite, indemnizatia pentru ingrijirea copiilor – Kinderbetreuungsgeld poate fi primita. De la 1 ianuarie 2010, parintii ai caror copii s-au nascut dupa 30 septembrie 2009, pot alege din cinci modele de indemnizatie pentru ingrijirea copiilor. Un model este bazat pe venituri. Lucratorii sunt protejati impotriva concedierii pe o perioada de pana la patru saptamani dupa ce se termina concediul pentru cresterea copilului.

Concediu educational si de studii: In cazul in care concediul educational sau de studii este convenit intre 1.08.2009 si 31.12.2011, acesta poate fi luat dupa 6 luni de angajare neintrerupta. Perioada minima a fost redusa la 2 luni. In cazul in care concediul educational sau de studii este luat in etape, fiecare trebuie sa fie de doar 2 luni. Este posibil sa se ia concediu de studii in perioade individuale raspandite pe o perioada de pana la 4 ani. Perioada maxima de concediu educational sau de studii platit poate fi de maximum 12 luni. Salariul nu va fi platit in aceasta perioada, dar angajatul va primi o indemnizatie de formare suplimentara din partea Serviciului Ocuparea Fortei de Munca (AMS), echivalent cu nivelul indemnizatiei de somaj la care are dreptul. Angajatul trebuie sa participe la o masura suplimentara de formare de cel putin 20 de ore pe saptamana.

Ingrijirea unei rude la domiciliu: Daca trebuie sa aveti grija de un membru al familiei dvs. care traieste in aceeasi gospodarie cu dvs., este posibil sa primiti concediu, de o saptamana, in acest sens si sa fiti remunerat in continuare, in anumite conditii. Puteti primi o saptamana in plus pe an calendaristic in cazul in care este vorba un copil mai mic de 12 ani care necesita ingrijire. Angajatii isi pot lua concediu si in scopul ingrijirii copiilor grav bolnavi sau pentru a fi alaturi de rude aflate pe moarte sau le poate fi redus programul de lucru in astfel de cazuri.

VIII. Care sunt dispozitiile privind incetarea relatiei de munca?
1. Perioada de proba
– in timpul perioadei de proba, contractul de munca poate fi reziliat de catre angajator sau de catre salariat in orice moment, fara a oferi motive. Perioada de proba este, in principiu, de o luna (pentru ucenicie: trei luni).

2. Rezilierea unui contract pe durata determinata – relatia de munca se incheie in mod automat cand durata contractului a expirat.

3. Rezilierea de comun acord a contractului de munca – atunci cand un angajat si un angajator pun capat relatiei de munca de comun acord, perioada de preaviz nu este necesara. Contractul poate fi reziliat fie verbal fie in scris, varianta din urma fiind recomandata.

4. Rezilierea unilaterala a contractului de munca – preavizul poate fi verbal, in scris sau implicit (predarea documentelor de lucru). Nici un motiv de reziliere nu trebuie sa fie indicat.

Perioadele de preaviz si termenele in cazul in care rezilierea este decisa de catre angajator – pentru „lucratorii cu gulere albe”: cel putin sase saptamani (pana la sfarsitul trimestrului calendaristic cu exceptia cazului in care se specifica altfel in contractele de munca si conventiile colective); pentru mestesugari: doua saptamani, in conformitate cu Codul civil din Austria; perioade mai lungi de preaviz sunt stipulate de obicei in contractele colective si acordurile de munca.

Perioadele de preaviz si termenele in cazul in care rezilierea este decisa de catre angajat – pentru „lucratorii cu gulere albe”: o luna (pana in ultima zi a lunii); pentru mestesugari: doua saptamani, in conformitate cu Codul civil, cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel. Nu este necesara motivarea deciziei.

5. Concedierea – duce la incetarea relatiei de munca, cu efect imediat. Trebuie sa existe un motiv pentru concediere (de exemplu, neglijarea persistenta a sarcinilor). Concedierea poate fi efectuata verbal, in scris sau implicit. Chiar si o concediere nejustificata duce la incetarea relatiei de munca cu efect imediat; pe de alta parte, puteti depune plangere la instanta de munca si de securitate sociala.

6. Demisia – duce, de asemenea, la incetarea raportului de munca, cu efect imediat. Aceasta optiune este deschisa pentru angajati, de exemplu, in cazul de neglijare a indatoririlor sale fata de angajat, de catre un angajator.
Atunci cand un raport de munca este reziliat, angajatul are dreptul sa-si primeasca sumele restante si documentele de lucru, care sunt: declaratii de salariu, certificatul de incadrare in munca; incetarea relatiei cu fondul de asigurari de sanatate; confirmare muncii realizate si a remuneratiei primite; fluturasul de salariu (L16); scrisoarea de recomandare. NB:

7. Munca cu timp partial pentru angajatii mai in varsta – ofera angajatilor mai in varsta posibilitatea de a reduce timpul lor de lucru cu pana la 60% fara a duce la pierderi din dreptul la pensie. Serviciul de Ocupare a Fortei de Munca (AMS) asigura pana la 80% din venitul anterior al angajatului. Varsta minima la care angajatii mai in varsta ar putea opta pentru aceasta facilitate in 2010 este de 53 de ani pentru femei si 58 de ani pentru barbati.

8. Pensionarea persoanele nascute inainte de 1 ianuarie 1955 – femeile se pot pensiona la varsta de 60 de ani, iar barbatii la varsta de 65 de ani. Trebuie sa aiba fie 180 de luni de asigurare in ultimele 360 de luni calendaristice fie 180 de luni de contributie, fie 300 de luni de asigurare, fara suspendare.

Persoanele nascut la sau dupa 1 ianuarie 1955 – femeile se pot pensiona la varsta de 60 de ani (pana in 2024) sau la varsta de 65 de ani (din 2033) si barbati la varsta de 65 de ani. Exista o optiune suplimentara pentru acest grup: se pot pensiona atunci cand au acumulat 180 luni de asigurare de la data de 1.01.2005, dintre care cel putin 84 luni trebuie sa fi fost angajati.

9. Incetarea contractului de munca din motive de invaliditate – termenul difera in functie de categoria de munca: Berufsunfähigkeit pentru „lucratorii cu gulere albe”; Invalidität pentru mestesugari; Erwerbsunfähigkeit pentru lucratorii independenti.

IX. Ce tip de permis trebuie sa aiba un cetatean din Romania pentru a putea intra pe piata muncii?
Cetatenii romani care doresc sa lucreze in Austria au in continuare nevoie de un permis de munca – Beschäftigungsbewilligung, care trebuie solicitat de catre angajator. O data ce lucratorul a fost angajat legal pe o perioada de un an, accesul liber pe piata muncii va fi confirmat de catre Serviciul Pietei Muncii – Arbeitsmarktservice competent la nivel local. Membrii de familie care locuiesc in Austria vor avea drept la acces liber pe piata muncii numai dupa 18 luni. Acest drept expira in cazul parasirii Austriei pentru o perioada care nu are caracter temporar.

Angajatorul trebuie sa asigure respectarea conditiilor de munca si cele privind salarizarea in vigoare in Austria. Angajatorul are voie sa angajeze lucratori romani numai in interesul sau, asadar este exclusa plasarea lucratorilor la un tert. Acordul privind angajarea nu trebuie sa fie urmare a unei intermedieri de munca ilegale. Lucratorul roman pentru care s-a solicitat permisul de munca nu trebuie sa fi incalcat in mod repetat Legea privind Angajarea Cetatenilor Straini – Ausländerbeschäftigungsgesetz.

X. Pentru mai multe informatii privind:
– posturile vacante
– cum se poate obtine o locuinta
– unde se pot gasi informatii cu privire la scoli
– cum se realizeaza transferul automobilului si ce trebuie stiut cu privire la permisul de conducere
– care sunt procedurile de inregistrare si privind obtinerea permisului de sedere
– conditiile de viata
– dispozitiile privind siste
– costul vietii
– conditiile de cumparare/inchiriere a unei locuinte
– sistemul sanitar
– sistemul de invatamant
– viata sociala si culturala
– viata privata (nastere, casatorie, deces)
– asigurari sociale si alte asigurari
– informatii despre normele tranzitorii care reglementeaza libera circulatie a lucratorilor din, spre si intre noile state membre

puteti consulta Ghidul lucratorului roman in Austria.

Recomandari editoriale

  • Rosublanduzia

    nu prea inteleg cum es procedeaza la o indemnizatie pt cresterea copilului in austria si nici nu gasesc nici un raspuns la intrebarea mea.lucrez de 5 ani in austria ca angajat la o firma…….si astept al 2-lea copil.ce trebuie sa fac?sau unde tre sa ma interesez de drepturile mele.primul copil a beneficiat in tara de indemnizatie.va multumesc

  • viorica

    suntem multi care nu cunoastem legile austriei perfect si nici nu putem merge personal la viena . luminatine drumu prin sfaturi ce drepturi avem ca ingrijitoare batarani

  • Elena Popa

    ingrijitoarele de batrani pot face sindicat?cine le poate ajuta?cum putem scapa de mafia comisioanelor?luna de luna platim comisioane enorme si noi muncim 24 din 24

  • Anca Tim

    Pentru asta trebuie să mergeți la Finanzamt și să depuneți formularele necesare (tot ei vă spun din start ce acte vă trebuie) și primiți alocația copilului (se primește până când începe lucru sau are 24 ani în cazul în care studiază) care se numește Kinderbeihilfe/Familienbeihilfe și dcs primiți, dacă aveți Mutter-Kind-Pass, indemnizație pt nou născut timp de 2 ani: Kinderbetreuungsgeld.
    În orice caz, vâ trebuie adeverință din țară că nu beneficiați de aceste ajutoare de la statul român.

  • Anca Tim

    Mergeți la Arbeiterkammer și vă ajută ei! Vă explică ei totul, cum se poate înființa și vă ajută până e gata totul! Oricum, nu e corect să se perceapă comision în fiecare lună! În prima lună, ok, doar v-a găsit jobul, dar în fiecare lună e prea mult!

  • Anca Tim

    S-au mai schimbat câteva legi, cum iau legătura cu autoarea articolului?!?!

  • iohan

    lucrez de 6 luni ca angajat la o firma unde sotia patronului este rominca ,cer mereu contractul de munca si fluturasul dar se face ca ploua ,,asigurarea de sanatate a venit in 2 saptamini ,,dar cum aflu cum sunt angajat ,fara sa,mi compromit locul de munca ,,dar cursurile de germana unde ma adresez,,va multumesc,

  • victor

    dupa ce perioada lucrata pot lua somaj in austria?exista al tresprezecelea salariu?

  • victor

    daca sunt concediat beneficiez de somaj?

  • Hanns

    la ARBEITKAMMERA….AK din zona unde locuiesti

  • Molaali Daniela

    am lucrat 13 luni in austria incepand cu data 14 ianuarie sut somer pot primi somajul in romania?

  • Roxana Grapinoiu

    Dupa un an de munca in austria…am dreptul la concediu plătit??si de ce documente am nevoie pentru a putea obține alocația la copii?!si cum pot afla daca sunt angajat??…specific ca atunci cand primesc salariul nu primesc nici un fluturaș sau măcar o chitanța ceva…banii îi primesc Cash.va multumesc!

  • Sidonia

    Buna ziua am muncit 10 luni cu salariu de 1300 lunar
    si as vrea aa stiu care este valoarea pentru al 13 si al 14 salariu si srtiu ca in italia la incheierea contractului de munca exista trf adica tratame to fine raporti care eate o suma de bani ce trebuie incasata. Este valabil si in austria. Multumesc

Parteneri
Baroul Dolj
Baroul Olt
Baroul Maramures
Baroul Suceava