Infolegal.ro

Hotararea CEDO in cauza S.C. Aectra Agrochemicals S.A. si Munteanu impotriva Romaniei

Legaturi: Jurisprudenta, Jurisprudenta CEDO, Stiri juridice

La originea cauzei se afla doua cereri indreptate impotriva Romaniei, de catre o companie si un resortisant al acestui stat („reclamantii”) care au sesizat Curtea in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale („Conventia”).

In urma intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14, prezentele cereri au fost atribuite unui comitet de trei judecatori.

In fapt

I. Circumstantele cauzei

Reclamantii au obtinut decizii civile in favoarea lor in diverse proceduri civile. Aceste decizii definitive au fost anulate printr-un recurs in anulare introdus de Procurorul general al Romaniei. Descrierea detaliata a procedurilor in litigiu se gaseste in anexa.

Tinand cont de asemanarea cererilor in ceea ce priveste faptele si problema de fond pe care o ridica, Curtea decide sa le conexeze si sa le examineze impreuna, intr-o singura hotarare.

II. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 § 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1

Conform reclamantilor, hotararile prin care jurisdictia suprema romana a admis recursurile in anulare incalca articolul 6 § 1 si art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

Cu privire la admisibilitate

Curtea constata ca respectivele cereri nu sunt in mod vadit nefondate in sensul art. 35 § 3 din Conventie. Aceasta subliniaza de altfel ca acestea nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarate admisibile.

B. Cu privire la fond

Reclamantii sustin ca infirmarea de catre instanta suprema a hotararilor definitive in favoarea lor, pe calea recursului in anulare, a adus atingere principiului securitatii raporturilor juridice si dreptului lor la respectarea bunurilor.

Facand trimitere la cauza Brumarescu, Guvernul recunoaste ca in conformitate cu jurisprudenta constanta a Curtii, admiterea unei cai extraordinare de atac care repune in discutie o hotarare definitiva printr-o procedura de supervizare este considerata drept o incalcare a principiului securitatii raporturilor juridice [Brumarescu contra Romaniei, (MC), nr. 28342/95, pct. 62, CEDO 1999-VII].

Cu toate acestea, subliniaza ca, in urma hotararii citate anterior, Codul de procedura civila a fost modificat, iar prevederile legale care permiteau Procurorului general sa sesizeze Curtea Suprema de Justitie, denumita apoi Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu un recurs in anulare impotriva unei hotarari definitive, au fost abrogate.

Curtea reaminteste ca, in cauza Brumarescu citata anterior (pct. 61-62), concluzionase ca s-a incalcat articolul 6 § 1 cu motivul ca anularea unei hotarari definitive ca urmare a unei cai de atac extraordinare era contrara principiului securitatii juridice.

Securitatea juridica presupune respectarea principiului autoritatii de lucru judecat (ibidem, pct. 62), adica a caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti. In temeiul acestui principiu, nicio parte nu este autorizata sa solicite revizuirea unei hotarari definitive si executorii numai cu scopul de a obtine o reexaminare a cauzei si o noua hotarare in ceea ce o priveste.

Instantele de grad superior nu trebuie sa foloseasca puterea de control decat pentru a corecta erorile de fapt sau de drept si erorile judiciare si nu pentru a efectua o noua examinare.

Controlul nu trebuie sa devina un apel mascat si simplul fapt ca ar putea exista doua puncte de vedere asupra temei nu este un motiv suficient pentru a rejudeca o cauza. Nu se pot face derogari de la acest principiu decat atunci cand motive substantiale si imperioase o impun (Ryabykh impotriva Rusiei, nr. 52854/99, pct. 52, CEDO 2003 IX).

Curtea considera ca nimic nu permite sa se faca o distinctie din acest punct de vedere intre prezentele cauze si cauza Brumarescu citata anterior.

Prin urmare, a avut loc o incalcare a art. 6 § 1 in aceasta privinta in cele doua cauze indicate in continuare.

Curtea noteaza, de altfel, ca reclamantii au obtinut diferite „bunuri” in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 in urma procedurilor civile la care au participat. Casarea unor astfel de hotarari cand au devenit definitive si nu mai pot fi supuse apelului constituie o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor apartinand persoanei in favoarea careia a fost pronuntata hotararea (Brumarescu, citata anterior, pct. 74).

Reiese ca a fost incalcat, de asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 1.

III. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 § 1 din Conventie datorita neexecutarii unei hotarari definitive

Reclamantul in cauza nr. 13111/05 pretinde ca neexecutarea hotararii Curtii Supreme de Justitie din 14 martie 2003 care dispunea Ministerului Dezvoltarii sa il reintegreze pe postul sau de Secretar General al Agentiei Nationale de Dezvoltare, i-a incalcat dreptul de acces la o instanta, drept garantat prin art. 6 § 1 din Conventie.

Guvernul contesta acest argument.

Avand in vedere constatarea cu privire la art. 6 § 1 (pct. 15 de mai sus), Curtea considera ca nu este necesar sa se examineze daca a avut loc o incalcare, in speta, a acestei dispozitii in ceea ce priveste neexecutarea hotararii din 14 martie 2003.

IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

Art. 41 din Conventie este redactat dupa cum urmeaza:

„Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.”

A. Prejudiciu si cheltuieli de judecata

Societatea reclamanta in cauza nr. 18780/04 solicita, printr-o scrisoare datata in 21 iunie 2007, 169 310 EUR cu titlu de prejudiciu material si 590 300 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

Reclamantul in cauza nr. 13111/05 solicita 138 016 EUR cu titlu de salarii datorate din 17 iunie 2001 pana la 30 iulie 2008, prezentand o fisa de calcul detaliata a acestui prejudiciu. Acesta solicita de asemenea 138 000 EUR cu titlu de prejudiciu moral cauzat de incidenta negativa pe care concedierea a avut-o asupra reputatiei sale. El solicita, in final, 2 000 EUR cu titlu de onorarii ale avocatului si 4 100 EUR cu titlu de taxe ale expertizei contabile pe care a solicitat-o pentru a evalua prejudiciul suferit ca urmare a actiunii in anulare. Reclamantul a furnizat documente justificative in sprijinul cererilor sale.

In ceea ce priveste cauza nr. 18780/04, Guvernul observa ca societatea reclamanta nu a formulat nicio cerere de reparatie echitabila in termenul care i-a fost acordat si ca, in plus, aceasta nu a prezentat niciun document justificativ in aceasta privinta.

In ceea ce priveste cauza nr. 13111/05, Guvernul sustine ca, in ceea ce priveste suma solicitata cu titlu de prejudiciu material, doar o parte reprezinta salariile si foloasele nerealizate ale reclamantului ca Secretar General al Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala.

Guvernul sustine ca restul acestei sume reprezinta remuneratia reclamantului pentru participarea sa ca membru intr-o comisie de privatizare si ca nicio referinta nu a fost facuta in deciziile interne la aceasta functie detinuta de reclamant. In cele din urma, Guvernul estimeaza ca fiind excesiva suma solicitata cu titlu de cheltuieli de judecata si considera ca aceasta ar trebui acordata doar partial.

In prezentele cauze, Curtea aminteste ca a concluzionat ca a existat o incalcare a art. 6 § 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 datorita anularii deciziilor judiciare ramase definitive si executorii, in urma recursului in anulare formulat de Procurorul general.

In ceea ce priveste cauza nr. 18780/04, Curtea noteaza ca nicio cerere de reparatie echitabila nu a fost depusa de societatea reclamanta in termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observatiilor sale, termen expirat la 15 martie 2007. In aceste circumstante, Curtea estimeaza ca nu este necesar sa se aloce nicio suma societatii reclamante cu titlu de reparatie echitabila.

In ceea ce priveste cauza nr. 13111/05, Curtea estimeaza ca reclamantul poate pretinde un prejudiciu material, in masura in care nu a fost reintegrat in post si in care nu a primit sumele datorate cu titlu de salarii reactualizate (a se vedea a contrario Strungariu impotriva Romaniei, nr. 23878/02, pct. 54, 29 septembrie 2005; Sacaleanu impotriva Romaniei, nr. 73970/01, pct. 72, 6 septembrie 2005; Chis impotriva Romaniei, nr. 3360/03, pct. 64, 14 septembrie 2010).

Astfel, aceasta observa ca din suma totala reclamata cu acest titlu, doar 38 500 EUR reprezinta veniturile pe care reclamantul le-ar fi putut primi daca recursul in anulare nu ar fi intervenit. Prin urmare, Curtea ii acorda reclamantului aceasta suma cu titlu de prejudiciu material, adica 38 500 EUR, la care se adauga orice suma care poate fi datorata cu titlu de impozit.

Curtea considera, de asemenea, ca reclamantul a suferit un prejudiciu moral datorat mai ales frustrarii provocate de recursul in anulare. Pronuntandu-se in echitate, astfel cum prevede articolul 41 din Conventie, si avand in vedere toate circumstantele cauzei, aceasta aloca reclamantului 2 000 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

In cele din urma, avand in vedere criteriile stabilite de jurisprudenta sa, decontul detaliat al orelor de lucru care i-a fost prezentat, precum si natura si complexitatea problemelor pe care le-a ridicat prezenta cauza, Curtea acorda cu titlu de cheltuieli de judecata efectuate in fata ei suma de 2 000 EUR care trebuie platita direct doamnei Nicoleta Popescu, precum si suma de 2 000 EUR, care trebuie platita reclamantului, la care se adauga orice suma care poate fi datorata de acesta cu titlu de impozit.

B. Dobanzi moratorii

Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.

Pentru aceste motive, Curtea, in unanimitate, a hotarat sa conexeze cererile, a declarat cererile admisibile.

Aceasta a Hotarat ca in cele doua cauze au fost incalcate art. 6 § 1 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 in acelasi timp, a hotarat ca nu trebuie examinat capatul de cerere intemeiat pe articolul 6 § 1 din Conventie in cauza nr. 13111/05 privind neexecutarea hotararii din 14 martie 2003.

Sursa: CSM

Recomandari editoriale

Parteneri
Baroul Dolj
Baroul Olt
Baroul Maramures
Baroul Suceava