Infolegal.ro

Inechităţile fiscale şi consecinţele pe care acestea le generează în întreaga societate

Legaturi: Fiscalitate

Ticăloşia câtorva este o nenorocire pentru toţi”. (Syrus, 663).

Prin acest material se prezintă o problemă de interes major pentru marea majoritate a milioanelor de cetăţeni oneşti din această ţară, fapt pentru care fiecare dintre cei care citesc acest material ar trebui să intervină, atât pentru popularizarea sa, cât şi pentru a genera o presiune publică, inclusiv printr-o „revoltă anti-legislaţie”, în scopul adoptării unui sistem de pensii echitabil.

Nu uitaţi că „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de cei care privesc fără să facă nimic”. (Albert Einstein). Dacă pensionarii care au muncit mult şi din greu, unii până la 45 de ani, şi au ieşit la pensie cu circa 1.500 de lei pe lună, dacă salariaţii actuali (= pensionarii de mâine), care şi ei muncesc mult şi din greu, şi dacă cei care sunt cu adevărat în slujba înfăptuirii principiilor de echitate socială, dacă toţi aceştia privesc cu nepăsare la „frauduloşii demnitari de lux”, şi la „maleficii justiţiari suprastatalii”, care s-au situat mai presus de lege, care şi-au făcut circa 80 de „legi speciale”, pentru propriul interes (fraudulos) în baza cărora încasează pensii lunare exorbitante, de până la 42.000 de lei lunar, de până la zeci de ori mai mari decât pensia care li s-ar cuveni pe baza contribuţiilor efectiv achitate, dacă toţi aceştia nu intervin pentru lichidarea unor asemenea grave inechităţi şi discriminări în stabilirea pensiilor, prin adoptarea unei „Legi unice a pensiilor, bazată pe principiul contributivităţii”, atunci ne merităm soarta.

Pentru a discuta, pe concret, despre aceste câteva dintre ticăloşiile săvârşite în stabilirea pensiilor, voi porni de la situaţia personală, concretă, a subsemnatului. Sunt pensionar începând cu data de 20 septembrie 2012, în baza „Deciziei nr. 320.907 din 12 decembrie 2012 pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă”, eliberată de Casa de Pensii Dolj, în care este consemnat: „Vârsta la data pensionării: 64 de ani şi 5 luni. Stagiul total de cotizare realizat: 45 de ani 5 luni şi 22 de zile. Venit brut din pensie = 1.681 de lei; venitul net din pensie = 1.528 de lei”. Impozitele şi contribuţiile sociale obligatorii le-am achitat pentru veniturile obţinute din 3 surse, respectiv din calitatea: 1) de salariat; 2) de conferenţiar universitar doctor; 3) de autor din publicarea a 96 de cărţi şi a peste 1.200 de articole (uşor de verificat pe Internet accesând N. Grigorie Lăcriţa). La data pensionării subsemnatului, pensia maximă era, de mai mulţi ani, şi mai era şi la începutul anului 2018 (data elaborării acestui material), de circa 42.000 de lei RON (uşor de verificat pe Internet), deci de 42.000 : 1.681 = 25 de ori mai mare decât a subsemnatului, în condiţiile în care: 1) contribuţiile efectiv achitate ale subsemnatului au fost fie egale, fie mai mari cu ale unora dintre beneficiarii unor asemenea pensii; 2) timpul de cotizare al meu a fost chiar mai mare (cu până la 40% în unele cazuri) decât al unora dintre respectivii mega-pensionari. Am făcut aceste precizări pentru a se înţelege cât mai bine numeroasele şi gravele inechităţi, discriminări şi ticăloşii săvârşite, prin lege, cu bună ştiinţă, în sistemul de pensii din România.

Principalele inechităţi, discriminări, privilegii şi fraude, săvârşite în România, prin cele peste 80 de „legi speciale” în acordarea pensiilor, s-au făcut de către „frauduloşii demnitari de lux”, şi de către „maleficii justiţiari suprastatalii”, din statul paralel, care au legiferat, direct sau prin interpuşi, pentru propriul interes, în scop fraudulos, prin:

  1. 1. Situarea lor mai presus de lege şi prin stabilirea, în mod abuziv, pentru propriul interes, a unor venituri exorbitante, salariale de până la 76.000 de euro într-o lună, şi din pensii de până la 42.000 de lei RON lunar (mass-media a relatat pe larg despre asemenea venituri salariale şi despre asemenea pensii exorbitante, care pot fi văzute cu uşurinţă şi pe Internet).

Veniturile salariale şi pensiile exorbitante şi necuvenite încasate de bugetarii de lux, situaţi mai presus de lege, reprezintă, în realitate, un furt de la cei cărora le este foame şi nu au ce mânca”. (N. Grigorie Lăcriţa).

Spre exemplu, aşa după cum a relatat pe larg mass-media (a se vedea, spre exemplu: textul apărut în Hotnews.ro. despre veniturile salariaților Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF); pe Internet: „Despre fiara lăcomiei”, scrisoare deschisă a lui Gabriel Liiceanu, din 19 februarie 2014,  adresată lui Daniel Dăianu etc.), în anul 2012 preşedintele Comisii de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), numit în funcţie după criterii politicianiste, a avut un salariu lunar de peste 30.000 de euro, iar în lunile noiembrie şi decembrie 2012 a încasat, cu prime şi cu sporuri, un venit salarial total de 151.851 de euro (adică aproape 76.000 de euro într-o lună). În ultimele două luni ale anului 2013, preşedintele ASF, numit în funcţie tot după criterii politicianiste, a încasat un venit salarial brut total de 72.094 de euro, iar prim-vicepreşedintele 69.043 de euro, dintre care 50.946 de euro în luna decembrie 2013.

Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi,
se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”
(Mihai Eminescu despre politică).

  1. 2. Neaplicarea acestora a vârstei standard de pensionare, care se aplică milioanelor de salariaţi din această ţară. Pentru unii dintre aceştia nici nu se prevede, prin lege, o limită de vârstă pentru pensionarea obligatorie, precum pentru 99% dintre salariaţii acestei ţări. Sunt şi cazuri de „pensionari minori” care s-au pensionat chiar şi la 39 de ani cu pensii de zeci de ori mai mari (a) decât cele ale unor medici care au muncit o viaţă întreagă în slujba sănătăţii şi a vieţii oamenilor, şi (d) decât cele care li s-at cuveni pe baza contribuţiilor efectiv achitate şi a condiţiilor prevăzute pentru 99% dintre salariaţii acestei ţări.

Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii, ci de instituţiile noastre, atunci  mare este păcatul nostru”. (Charles Darwin,1839, Voyage of the Beagle, capitolul cu privire la sclavie).

  1. 3. Neplata, de către aceştia, pe parcursul anilor de muncă, a contribuţiei pentru pensie la venitul brut, aşa cum plătesc milioanele de salariaţi, ci la o sumă derizorie, ridicolă faţă de venitul brut al lor, respectiv la „echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

Următorul exemplu este edificator în acest sens.

În anul 2015, salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 2.415 lei. Echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost, în anul 2015, de 2.415 x 5 = 12.075 de lei. În anul 2015, pentru un „demnitar de lux”, de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în lunile noiembrie şi decembrie 2012, în care a încasat, în fiecare lună, câte 76.000 de euro, respectiv 76.000 euro x 4,5 lei un euro = 342.000 de lei.

Scutirea la plata contribuţiei pentru pensie (CAS) a fost de 342.000 de lei venitul total – 12.075 de lei pentru care s-a plătit CAS = 329.925 de lei într-o singură lună.

Scutirea de la plata CAS, într-o singură lună, 329.925 de lei venit scutit de la plata CAS x 10.5% cota de plată a CAS = 34.642 de lei.

În cele două luni, din noiembrie şi decembrie 2012, pentru „demnitarul de lux” de la ASF, SCUTIREA de la plata CAS a fost de 34.642 x 2 = 69.284 de lei, care nu reprezintă altceva decât o „evaziune fiscală legală”, adică o sustragere de la plata CAS „cu legea în mână”, cu „o lege specială”, făcută deliberat, cu bună ştiinţă de beneficiarii unor asemenea venituri exorbitante, spre propriul lor interes.

Având în vedere că în anul 2015 pensia socială minimă garantată a fost de 350 de lei, cei 69.284 de lei sustraşi „legal” de la plata CAScu legea în mână”, cu „o lege specială”, în două luni, de un singur „demnitar de lux”, reprezintă pensiile a 69.284 : 3500 = 198 de persoane cu pensia socială minimă garantată. Altfel spus, numai printr-o singură ticăloşie legislativă, de „evaziune fiscală legală”, „demnitarul de lux” de la ASF şi-a sporit venitul cu pensiile sociale minime garantate a 198 de persoane.

Ce sunt domniile fără justiţie dreaptă decât nişte tâlhării ?” (Augustinus).

În condiţiile în care în numai două luni s-a sustras, de un singur „demnitar de lux”, de la bugetul de pensii, o asemenea sumă, este uşor de înţeles veniturile enorme cu care a fost prejudiciat bugetul pensiilor, în fiecare an, printr-o asemenea frauduloasă prevedere legală, concepută şi promovată, cu bună ştiinţă, de beneficiarii unor asemenea venituri exorbitante.

  1. 4. Necalcularea pensiei acestora pe baza aceleiaşi lege unică după care se calculează pensiile pentru 99% dintre salariaţii acestei ţări, respectiv după „Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale”, în vigoare pe perioada 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2010, şi după „Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice”, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011. Prin „legi speciale” „frauduloşii demnitari de lux” şi „maleficii justiţiari suprastatalii ai statului paralel şi-au stabilit deliberat, cu bună ştiinţă, pentru propriul interes, baza de calcul din venituri pe cât de exorbitante, pe atât de nemeritate şi de bine aranjate în scopul de a obţine pensii de câteva zeci de ori mai mari decât cele care li s-ar cuveni în cazul în care şi pensia lor s-ar calcula după aceiaşi lege unică după care se calculează pensiile pentru 99% dintre salariaţii acestei ţări.

 „Hoţii care fură de la particulari îşi duc viaţa în lanţuri, pe când
tâlharii poporului trăiesc în aur şi în purpură”. (Cato, La Pichon, Hist., 124).

  1. 5. În mod pervers, ipocrit, fraudulos şi pentru propriul interes, aceştia au stabilit, prin lege, atât în calculul contribuţiilor, cât şi în stabilirea pensiilor, a unor principii cu totul diferite faţă de cele aplicate milioanelor de salariaţi şi de pensionari, respectiv:

5.1. Când este vorba de plata contribuţiilor, aceştia au intervenit în lege şi au modificato pentru propriul interes, în scop fraudulos, reducând baza de calcul la venituri derizorii faţă de venitul lor brut, respectiv la „echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

Căci Eu ştiu că nelegiuirile voastre sunt multe şi că
păcatele voastre sunt fără număr: asupriţi pe cel drept, luaţi mită şi
călcaţi în picioare la poarta cetăţii dreptul săracilor”. (Biblia, AMOS 5.12).

5.2. Când este vorba de stabilirea pensiilor, aceştia şi-au făcut propriile „legi speciale” prin care şi-au stabilit baza de calcul din venituri exorbitante, precum pe baza veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni, şi chiar pe baza veniturilor brute realizate în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în care au avut grijă să includă prime, premii, sporuri, stimulente adaosuri etc., nu numai din anul respectiv, dar chiar şi din anii anteriori (la asemenea pensii exorbitante nu se putea ajunge fără asemenea tâlhării legislative).

 „Spuma asta-nveninată, astă clică, ăst gunoi, care-a ajuns a fi stăpână
şi pe ţară şi pe noi! ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie,
 numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă, prea şi-au arătat arama
sfâşiind această ţară, prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară”.

(Prelucrare de N. Grigorie Lăcriţa după Scrisoarea III-a, de M. Eminescu).

  1. 6. Prin lege s-au acordat, şi se acordă şi în prezent, în mod egalitarist, fără nicio deosebire, aceeaşi scutire la plata contribuţiei de sănătate, şi aceeaşi scutire la plata impozitului, atât pentru pensiile exorbitante, de până la 42.000 de lei lunar, cât şi pentru pensiile derizorii, de câteva sute de lei. Spre exemplu, începând cu 1 ianuarie 2017, prin „Legea nr. 2 din 12 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” se acordă scutirea totală de la plata contribuţiei de sănătate, şi scutirea de până la 2.000 de lei la plata impozitului, atât pentru pensiile exorbitante, de până la 42.000 de lei lunar, cât şi pentru celor derizorii, de câteva sute de lei. Avantajele din aceste facilităţi sunt numai pentru pensiile mari şi foarte mari: în timp ce persoanele cu pensii mici (de până la 1.000 de lei) şi foarte mici nu câştigă nimic din aceste scutiri fiscale, persoanele cu pensii mari şi foarte mari câştigă câteva mii de lei lunar. De pildă, o persoană cu pensia de 42.000 de lei lunar obţine, pe seama acestor reduceri, un spor de venit de peste 2.630 de lei în fiecare lună, adică echivalentul a aproape 7 pensii minime garantate, de 400 de lei lunar.

În condiţiile în care persoanele cu venituri din pensii mici şi foarte mici (1) până la 31 decembrie 2016, nu plăteau nici contribuţia de sănătate, şi nici impozitul, (2) iar după 1 ianuarie 2017 nu câştigă nimic din acordarea acestor facilităţi fiscale, este uşor de înţeles că aceste scutiri de obligaţii bugetare s-au acordat deliberat spre folosul celor cu venituri mari şi foarte mari.

Pitagora, în „Legile morale şi politice”, atrăgea atenţia, încă de acum 2.500 de ani !?: „Popor. Nu îngădui ca legea să fie masca cu ajutorul căreia cârmuitorii să tiranizeze nestânjeniţi”„ şi „Popor. Nu păstraţi nişte cameleoni pe post de cârmuitori”.

  1. 7. Elaborarea de „legi speciale”, de către maleficii „demnitarii de lux”, şi de către „justiţiari suprastatalii”, s-a făcut cu bună ştiinţă pentru ca aceştia să beneficieze:

1) pe perioada cât sunt în activitate, de venituri lunare totale pe cât de exorbitante, pe atât de necuvenite (de până la 15 ori mai mari decât venitul Preşedintelui României), şi

2) după ieşirea la pensie, de pensii fabuloase şi frauduloase, frauduloase prin faptul că:

  1. a) nu sunt corelate cu contribuţiile achitate pe parcursul anilor de muncă;
  2. b) sunt obţinute prin „legi speciale”, elaborate deliberat în scop personal;
  3. c) sunt obţinute din obligaţiile bugetare achitate din munca mari majorităţi a oamenilor care muncesc onest, mult şi din greu,
  4. d) sunt obţinute pe bază de privilegii şi de discriminări”, prin situarea lor mai presus de lege, prin încălcarea gravă a „Art. 16. Egalitatea în drepturi” din Constituţia României.

Altfel spus, un venit din pensie este fraudulos în condiţiile în care:

1) venitul respectiv nu este corelat cu contribuţiile achitate pe parcursul anilor de muncă, adică nu este obţinut din contribuţiile achitate de persoana respectivă, ci din munca, din obligaţiile bugetare achitate de alte persoane;

2) este obţinut: a) după o altă lege decât legea generală, care se aplică milioanelor de salariaţi, şi b) pe bază de privilegii şi de discriminări, prin situarea persoanei respective mai presus de lege, prin încălcarea gravă a „Art. 16. Egalitatea în drepturi” din Constituţia României.

Elaborarea de „legi speciale”, de către „demnitarii de lux, situaţi mai presus de lege”, pentru a beneficia de pensii exorbitante, prin a se lua din contribuţiile achitate de milioanele de pensionari de rând, care au muncit mult, până la 40 – 47 de ani, şi din greu, şi cărora li se acordă pensii derizorii, sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se frânează dezvoltarea unei ţări întregi şi se afectează, uneori pentru zeci de ani, viitorul ei, pentru că atunci „Când domnesc nelegiuiţii, oamenii se prăpădesc”. sau „Domnia nelegiuiţilor, înseamnă ruina oamenilor”, de (Vulgata, Proverbia., 28, 12), şi „Adesea întreaga cetate suferă din pricina unor oameni răi”, de (Hesiod (sec VII – lea î.Hr.), Opera et dies, 240).

  1. 8. Impozitarea pe baza cotei unice, practicată în România (şi) pentru veniturile din pensii, este cel mai inechitabil sistem de impozitare din cauză că, faţă de puterea contributivă reală, efectivă a fiecăruia şi a familiei sale: 1) este în beneficiul celor care obţin venituri mari şi foarte mari, sau, altfel spus, este „relaxant” pentru oamenii bogaţi şi împovărător pentru marea majoritate a populaţiei, şi 2) este făcut deliberat, cu bună ştiinţă, de cei cu burta plină, pentru cei cu burta goală, fiind un fel de haiducie inversă în care, printr-o inechitabilă redistribuire fiscală şi bugetară, se strâng bani de la oamenii săraci spre folosul oamenilor bogaţi.

În România impozitarea pensiilor: se face tot pe baza cotei unice, de 16%, dar numai pentru ceea ce depăşeşte suma scutită de 2.000 de lei, scutire care se acordă şi pentru pensiile exorbitante.

În numeroase ţări europene se aplică impunerea cu cote progresive compuse, în care baremele de impunere au un număr, în medie, de 5-10 tranşe de venit impozabil şi, respectiv, tot atâtea cote de impunere care, în general, sunt cuprinse între 5% şi 52%. Stabilirea impozitului se face în funcţie de mărimea veniturilor, care exprimă „capacitatea contributivă” a fiecăruia, adică puterea fiecăruia de a plăti impozite. Circa jumătate din statele europene impozitează pensiile cu cote progresive, dintre care unele sunt redate în tabelul alăturat. Numeroase trepte de impozitare depăşesc 40%, cota maximă ajungând până la 52%, precum în Olanda. Celelalte state europene aplica reguli specifice de impozitare, bazate pe sisteme mai complicate (cu un minim neimpozabil, cu diverse scutiri, deduceri etc. raţionale şi justificate din punct de vedere al autenticelor principii de echitate fiscală şi socială) care, indirect, conduc tot la cote progresive, precum în: Marea Britanie; Norvegia; Germania; Austria, Portugalia; Slovenia, Suedia, Ungaria, unde toate veniturile, din toate sursele (precum din pensii, din salarii şi din orice altă sursă) se cumulează şi se impozitează pe total venit impozabil.

 

Nr. crt. Ţara: Numărul tranşelor şi a cotelor de impozitare: Cota maximă: Venitul de la care

se aplică, în euro:

Anual: Luna:
0 1 2 3 4 5
1 Grecia 9 45% 100.00 8.333
2 Spania 5 43% 53.407 4.450
3 Franţa 4 40% 69.783 5.815
4 Irlanda 2 41% 36.400 3.033
5 Finlanda 4 30,5%
6 Cipru 4 30% 36.301 3.025
7 Luxemburg 17
8 Malta 4 35% 19.500 1.625
9 Olanda 4 52% 54.776 4.565
10 Belgia 50%

În timp ce numeroase ţări aplică impozitarea progresivă a pensiilor, cu cote de până la 52%, în România, după ce că se aplică o cota unică, de16%, se mai acordă şi pentru pensiile exorbitante, obţinute, pe baza unor „legi speciale”, după alte criterii decât cele ale contibutivităţii: (1) scutirea totală de la plata contribuţiei pentru sănătate, şi (2) scutirea de la impozitare, de 2.000 de lei.

  1. 9. În timp ce onestul salariat şi, în mod deosebit, elitele ştiinţei româneşti, nu-şi mai pot continua activitatea după împlinirea vârstei standard de pensionare, chiar dacă sunt în plenitudinea capacităţilor profesionale, „frauduloşii demnitari de lux”, şi „maleficii justiţiari suprastatalii” au ieşit la pensie chiar la vârsta de 39 de de ani, cu pensii exorbitante, de până la 15.000 de lei, după care, la câteva zile, uneori chiar a II-a zi, au fost reangajaţi pe aceeaşi funcţie, cu salarii în jur de 12.000 de lei, veniturile acestora (din pensie şi din salariu) ajungând până la 25.000 de lei lunar. În luna august 2017 mass-media a prezentat pe larg aceste cazuri, postate şi pe Internet. Adevărat că „Între păcătoşi, şiretenia e genialitate şi neruşinarea vitejie”. (Nicolae Iorga, Cugetări), şi că „Poporul meu, cârmuitorii tăi te duc în rătăcire, şi pustiesc calea pe care umbli!”. (Biblia, Isaia 3.12).
  2. 10. În condiţiile unor asemenea numeroase şi grave ticăloşii, săvârşite chiar de „frauduloşii demnitarii de lux”, şi de „ipocriţii justiţiari suprastatalii” ne întrebăm cum rămâne cu respectarea „Art. 16. Egalitatea în drepturi” din Constituţia României ?, prin care se dispune clar, precis şi la modul imperativ că:

„(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, şi

(2) Nimeni nu este mai presus de lege?

Respectarea acestor prevederi fundamentale din Constituţia României se asigură numai în condiţiile în care pensiile şi salariile se calculează, pentru toţi cetăţenii, fără discriminări, fără excepţii şi fără privilegii:

1) după aceeaşi „Lege privind sistemul unic de pensii publice”, bazată pe principiul contributivităţii, în care pensia fiecăruia este corelată numai cu contribuţiile achitate pe parcursul anilor de muncă;

2) după aceeaşi „Lege a salarizării unice”;

3) fără existenţa de „legi speciale”, prin care se acordă privilegii discriminatorii, iraţionale şi frauduloase, atât în stabilirea salariilor, cât şi în calcularea pensiilor.

Într-un stat cu adevărat de drept, cu o autentice elite conducătoare, care militează, efectiv şi în mod real, pentru înfăptuirea justiţiei sociale, care nu sunt situaţi mai presus de lege, într-un asemenea stat toate „legile speciale” prin care se acordă privilegii discriminatori, iraţionale şi frauduloase, sunt declarate neconstituţionale şi, pe cale de consecinţă, nu există.

Tot Pitagora, în „Legile morale şi politice”, încă de acum 2.500 de ani !?, atrăgea atenţia că „Popor! Crimele şi nenorocirile ce ţi se întâmplă sunt rodul unei proaste rânduieli; rânduielile proaste sunt urmarea firească a suferinţelor pe care le înduri”, şi „Democraţia încetează să mai existe de îndată ce răii pun măna pe cârmă sau piciorul în senat”.

Concret, pentru România, democraţia a încetat să mai existe de îndată ce „frauduloşii demnitari de lux”, şi „maleficii justiţiari suprastatalii”, mobilizaţi în grupuri de interese şi în strategii, au acaparat puterea, cu scopul:

(1) de a-şi aproba „legi speciale”, prin care îşi acordă privilegii discriminatorii, iraţionale şi frauduloase, atât în stabilirea veniturilor, cât şi în calcularea pensiilor, şi

(2) să demobilizeze masele şi să le determine să abandoneze lupta împotriva nelegalităţilor săvârşite de ei.

În România, aşa după cum constată tot omul de rând, Forţa Dreptului este învinsă tot mai mult de mefistofelicul Drept al Forţei.

[…]Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi. Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii,[…]”. (Alexandru Vlahuţă, „Cârmacii”).

*

Am mai văzut sub soare că în locul rînduit pentru judecată domneşte nelegiuirea şi în locul dreptăţii este răutatea”. (VT/C21. Eclesiastul 3:16).

Mai marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu-i fac dreptate, şi pricina văduvei n-ajunge până la ei”. (VT/C23. Isaia 1:23).

Piere cel neprihănit, şi nimănui nu-i pasă; se duc oamenii de bine, şi nimeni nu ia aminte că din pricina răutăţii este luat cel neprihănit.”. (VT/C23. Isaia 57:1).

De cine vă bateţi voi joc? Împotriva cui vă deschideţi voi gura larg şi scoateţi limba? Nu sunteţi voi nişte copii ai păcatului, o sămânţă a minciunii, (VT/C23. Isaia 57:4).

3Căci mâinile vă sunt mânjite de sânge şi degetele, de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni şi limba voastră vorbeşte nelegiuiri.
4Niciunuia nu-i place dreptatea, niciunul nu se judecă cu dreptate; ei se bizuie pe lucruri deşarte şi spun neadevăruri, zămislesc răul şi nasc nelegiuirea. 5Clocesc ouă de basilic şi ţes pânze de păianjen. Cine mănâncă din ouăle lor moare şi, dacă se sparge vreunul, iese o năpârcă.
6Pânzele lor nu slujesc la facerea hainelor şi nu pot să se acopere cu lucrarea lor, căci lucrările lor sunt nişte lucrări nelegiuite şi în mâinile lor sunt fapte de silnicie. 7Picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să verse sânge nevinovat; gândurile lor sunt gânduri nelegiuite, prăpădul şi nimicirea sunt pe drumul lor.
8Ei nu cunosc calea păcii şi în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine umblă pe ele nu cunoaşte pacea”
. (VT/C23. Isaia 59:3-8).

Despre autor

N. Grigorie Lăcrița

N. Grigorie Lăcrița

LĂCRIŢA, Nicolae Grigorie

Studii: Facultatea de Ştiinţe Economice din Craiova, curs de zi, secţia Finanţe, promoţia 1975. Doctor în economie din anul 1982.

Activitate: După terminarea facultăţii, a lucrat în unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii.

Între anii 1991 – 2012 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de control fiscal, metodologie, asistenţă contribuabili.

Este doctor în economie (din 1981), conferenţiar universitar, disciplinele predate fiind „Finanţe publice” şi „Fiscalitate”.

Practician de elită şi deopotrivă teoretician, Nicolae Grigorie şi-a desfăşurat activitatea publicistică sub pseudonimul N. Grigorie-Lăcriţa, pe parcursul anilor 1993 – 2016 având publicate (în calitate de autor unic sau autor coordonator): 88 de cărţi cu ISBN; 74 de lucrări cu ISSN; 166 de studii; 1.030 de articole de revistă, în format pe hârtie; 182 de articole de ziar, în format pe hârtie; peste 400 de articole online, marea majoritate a acestora fiind pe probleme economice, cele mai multe pe teme de fiscalitate, foarte apreciate pentru utilitatea lor practică şi contribuţia adusă la îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a reglementărilor de aplicare a acesteia.

Recomandari editoriale

Parteneri
Baroul Dolj
Baroul Olt
Baroul Maramures
Baroul Suceava