Infolegal.ro

Jud. Cristi Danilet: Parlamentarii nu sunt functionari publici, dar raspund ca „functionar public”

Legaturi: Stiri juridice

daniletIn contextul modificarilor aduse codului penal, cu privire la imunitatea parlamentarilor, dar si cu privire la raspunderea penala a acestora, judecatorul Cristi Danilet aduce o serie de lamuriri asupra termenilor juridici utilizati in media.

Ce inseamna „functionar public” in Codul penal? Raspunsul este dat de doua articole din Cod.

1. Titul VIII din partea generala a Codului Penal, se numeste „Intelesul unor termeni sau expresii in legea penala”. Art. 140 prevede „Ori de cate ori legea penala foloseste un termen sau o expresie din cele aratate in prezentul titlu, intelesul acestora este cel prevazut in articolele urmatoare, afara de cazul cand legea penala dispune altfel”. De aici rezulta doua consecinte: a) atunci cand intalnim un termen in Codul penal care e explicat in Titlul VIII, suntem obligati sa respectam acea definitie; b) nu se poate face trimitere la nicio alta lege: nici de statut al unei profesii, ocupatii, functii, demnitati, nici de organizare sau de functionare a unor institutii, autoritati etc.

2. Art. 147 alin. 1 defineste „Prin functionar public se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145” (acest din urma articol arata ca „Prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public”).

Cine este „functionar public”? Din alin.1 al art. 147 C.pen. rezulta ca este „functionar public” directorul unei institutii, presedintele unei autoritati, profesorul sau doctorul (indiferent ca lucreaza in sistemul public sau privat, pentru ca desfasoara activitati de interes public – invatamantul si sanatatea), politistul, judecatorul, procurorul, grefierul, ministrul, deputatul, senatorul. Dar si paznicul, femeia de serviciu, electricianul angajat la Senat, Palatul Victoria, instanta, parchet, scoala, spital.

De retinut: Atat timp cat in legea penala se folosesc termeni si expresii cu intelesuri distincte, rezulta ca, in situatia analizata de noi: 1. Nu are importanta daca cel care comite fapta este personal contractual (incadrat potrivit Codului Muncii), functionar public (incadrat potrivit Legii nr.188/1999), functionar public cu statut special (politist), magistrat (judecator, procuror), demnitar (presedintele tarii, parlamentar, ministru, membru CSM). 2. Nu are importanta cum s-a facut recrutarea pe acel post: alegere (presedintele tarii, parlamentari, primari), numire (ministri), concurs (profesori, magistrati, politisti, grefieri). 3. Nu are importanta statutul persoanei respective, adica daca el isi exercita demnitatea, functia, profesia, ocupatia in baza unei legi generale (codul muncii) ori a unei legi speciale (demnitar, diplomat, magistrat, functionar). Nu are importanta durata mandatului/functiei, salariul/indemnizatia primita. Asadar, pentru a fi subiect activ al infractiunii de conflict de interese, nu are importanta statutul profesional al persoanei care comite fapta, ci doar ca ea sa se incadreze in categoriile la care face referire art. 147 alin. 1 C.pen.

Daca nu s-a inteles Mai sus am facut o expunere juridica si clara. Daca totusi nu m-am facut inteles, am o solutie alternativa: Sa uitam pentru cateva momente de cuvintele „functionar (public)” si sa folosim „calitatea X”, de asemenea, sa gasim exemple de astfel de calitati. Prin urmare, explicatia de mai sus se reduce la: Infractiunea de conflict de interese se sanctioneaza penal cand e comisa de cel care are „calitatea X”. Conform definitiilor obligtoriu de respectat date de art. 147 rap. la art. 145 C.pen parlamentarul are „calitatea X”. De aici rezulta ca infractiunea de „conflict de interes” poate fi comisa de un parlamentar.

Concluzie: toata discutia din spatiul public este nu artificiala, ci falsa de-a dreptul. Nimeni nu a spus ca parlamentarii ar fi functionari publici (adica ar avea calitatea reglementata de Legea 188/1999), ci doar ca ei raspund ca „functionar public” (calitatea „X”!) pentru infractiunile din Codul penal care privesc „functionarul public” (art. 147 alin.1 C.pen).

Sursa: Blog Cristi Danilet

Recomandari editoriale

Parteneri
Baroul Dolj
Baroul Olt
Baroul Maramures
Baroul Suceava