Infolegal.ro

Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor

TITLUL I
Definirea si interzicerea unor practici comerciale incorecte

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – Prezenta lege are drept scop o mai buna functionare a pietei si asigurarea unui nivel inalt de protectie a consumatorilor, prin reglementarea practicilor comerciale ce pot aduce atingere intereselor economice ale consumatorilor.

Art. 2. – In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in practicile comerciale ce fac obiectul prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

b) comerciant – orice persoana fizica sau juridica care, in practicile comerciale ce fac obiectul prezentei legi, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in acelasi scop, in numele sau pe seama acesteia;

c) produs – orice bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi si obligatii;

d) practici ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, denumite in continuare practici comerciale – orice actiune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comerciala, inclusiv publicitate si comercializare, efectuate de un comerciant, in stransa legatura cu promovarea, vanzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor;

e) deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor – folosirea unei practici comerciale ce afecteaza considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie in cunostinta de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o;

f) cod de conduita – acordul sau ansamblul de reguli care nu este impus prin legislatie sau dispozitii administrative si care defineste comportamentul comerciantilor care se angajeaza sa il respecte cu privire la una sau mai multe practici comerciale ori la unul sau mai multe sectoare de activitate;

   g) responsabil de cod – orice entitate, inclusiv un comerciant sau un grup de comercianti, responsabila cu intocmirea si revizuirea unui cod de conduita si/sau cu supravegherea respectarii acestui cod de catre cei care s-au angajat sa il respecte;

   h) diligenta profesionala – competenta si grija asteptate, in mod rezonabil, de un consumator din partea comerciantilor, in conformitate cu practicile corecte de piata si/sau cu principiul general al bunei-credinte, in domeniul de activitate al acestora;

   i) invitatie de a cumpara – prezentarea comerciala prin care se mentioneaza caracteristicile si pretul produsului intr-un mod corespunzator mijloacelor utilizate pentru aceasta si care, prin urmare, permite consumatorului achizitionarea de produse;

   j) influenta nejustificata – folosirea unei pozitii de forta fata de consumator, de maniera sa exercite presiune asupra acestuia, chiar fara a recurge sau a ameninta cu recurgerea la forta fizica, intr-un mod care limiteaza semnificativ capacitatea consumatorului de a lua o decizie in cunostinta de cauza;

   k) decizie de tranzactionare – orice decizie luata de un consumator privind oportunitatea, modalitatile si conditiile de achizitionare a produsului, modalitatea de plata – integrala sau partiala -, pastrarea ori renuntarea la produs sau exercitarea unui drept contractual, aceasta putand conduce ori la actiunea consumatorului ori la abtinerea de a actiona;

   l) profesie reglementata – activitatea sau ansamblul de activitati profesionale pentru care accesul sau exercitarea este conditionata, direct ori indirect, in conformitate cu legislatia in vigoare, de detinerea unui document care sa ateste nivelul de formare profesionala;

   m) consumator mediu – consumatorul considerat ca fiind rezonabil informat, atent si precaut, tinand seama de factorii sociali, culturali si lingvistici.

   Art. 3. – (1) Prezenta lege se aplica practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, astfel cum sunt definite la art. 4, inainte, in timpul si dupa o tranzactie comerciala referitoare la un produs.

   (2) Prezenta lege nu aduce atingere:

   a) dispozitiilor legale ce reglementeaza contractele si, in special, prevederilor referitoare la validitatea, intocmirea sau efectele contractelor;

   b) dispozitiilor comunitare sau nationale privind aspectele de sanatate si securitate a produselor;

   c) dispozitiilor legale ce stabilesc competenta instantelor de judecata;

   d) conditiilor de intrare intr-o profesie sau de obtinere a autorizatiei pentru desfasurarea acesteia, codurilor deontologice sau altor dispozitii legale specifice ce guverneaza profesiunile, in scopul mentinerii unui inalt nivel de probitate al acestora;

   e) dispozitiilor referitoare la serviciile financiare, astfel cum sunt definite in Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aprobata prin Legea nr. 399/2004, si nici dispozitiilor referitoare la bunurile imobile, in cazul in care aceste dispozitii sunt mai restrictive sau mai riguroase decat cele din prezenta lege.

   (3) Prezenta lege nu se aplica dispozitiilor ce reglementeaza certificarea si indicarea marcilor titlurilor in cazul metalelor pretioase.

CAPITOLUL II
Practici comerciale incorecte

Art. 4. – (1) O practica comerciala este incorecta daca:

   a) este contrara cerintelor diligentei profesionale;

   b) deformeaza sau este susceptibila sa deformeze in mod esential comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau caruia i se adreseaza ori al membrului mediu al unui grup, atunci cand o practica comerciala este adresata unui anumit grup de consumatori.

   (2) Practicile comerciale susceptibile sa deformeze in mod esential comportamentul economic al unui anumit grup vulnerabil de consumatori, clar identificabil, trebuie evaluate din perspectiva membrului mediu al grupului. Grupul de consumatori este cu precadere vulnerabil la respectiva practica sau la produsul la care aceasta se refera, din motive de infirmitate mentala sau fizica, de varsta sau de credulitate, comportamentul economic al acestuia putand fi in mod rezonabil prevazut de comerciant. Aceasta prevedere nu aduce atingere practicilor publicitare obisnuite si legitime ce constau in declaratii exagerate sau declaratii ce nu sunt destinate a fi luate ca atare.

   (3) Practicile comerciale incorecte sunt, in special, cele:

   a) inselatoare, in sensul prevederilor art. 6 si 7;

   b) agresive, in sensul prevederilor art. 8 si 9.

   (4) Lista practicilor comerciale care, in orice situatie, se considera incorecte este prevazuta in anexa nr. 1.

SECTIUNEA 1
Practici comerciale inselatoare 

   Art. 5. – Practicile comerciale inselatoare pot fi actiuni inselatoare sau omisiuni inselatoare.

   Art. 6. – (1) O practica comerciala este considerata ca fiind actiune inselatoare daca aceasta contine informatii false sau, in orice situatie, inclusiv in prezentarea generala, induce in eroare sau este susceptibila sa induca in eroare consumatorul mediu, astfel incat, in ambele ipoteze, fie il determina, fie este susceptibila a-l determina pe consumator sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar daca informatiile sunt, in fapt, corecte in raport cu unul sau mai multe dintre urmatoarele elemente:

   a) existenta sau natura produsului;

   b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compozitia, accesoriile, asistenta acordata dupa vanzare si instrumentarea reclamatiilor, modul si data fabricatiei sau prestarii, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificatiile, originea geografica sau comerciala, rezultatele care se pot obtine din utilizarea sa, rezultatele si caracteristicile esentiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului;

   c) perioada pentru care comerciantul se angajeaza, motivele utilizarii practicii comerciale si natura desfasurarii vanzarii, precum si toate declaratiile sau toate simbolurile care ar induce o legatura intre produs sau comerciant si o sponsorizare sau o aprobare, direct ori indirect;

   d) pretul sau modul de calcul al pretului ori existenta unui avantaj specific al pretului;

   e) necesitatea service-ului, a unei piese separate, a inlocuirii sau a repararii;

   f) natura, competentele si drepturile comerciantului sau ale reprezentantului sau, cum ar fi: identitatea si patrimoniul, calificarile sale, statutul, autorizarea, afilierea sau legaturile sale, drepturile de proprietate industriala, de autor sau comerciala ori recompense si distinctii primite;

   g) drepturile consumatorului, inclusiv dreptul de a beneficia de reparare, de inlocuire sau de restituire a contravalorii ca urmare a rezolutiunii contractului, astfel cum sunt prevazute de Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, sau riscurile pe care consumatorul le poate intampina.

   (2) O practica comerciala este, de asemenea, considerata ca fiind actiune inselatoare daca, in contextul prezentarii situatiei de fapt, tinand cont de toate caracteristicile si circumstantele, determina sau este susceptibila sa determine consumatorul mediu sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o. In acest caz, actiunea inselatoare este determinata de:

   a) orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea comparativa, creand o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne distinctive ale unui concurent;

   b) nerespectarea de catre comerciant a obligatiilor prevazute in codul de conduita pe care s-a angajat sa il respecte, daca:

   (i) angajamentul sau nu este o aspiratie, ci este ferm si poate fi verificat;

   (ii) acesta indica, in cadrul unei practici comerciale, ca s-a angajat sa respecte codul.

   Art. 7. – (1) O practica comerciala este considerata ca fiind omisiune inselatoare daca, in contextul prezentarii situatiei de fapt, tinand cont de toate caracteristicile si circumstantele acesteia, precum si de limitele mijloacelor de comunicare utilizate pentru transmiterea informatiei omite o informatie esentiala necesara consumatorului mediu, tinand cont de context, pentru luarea unei decizii de tranzactionare in cunostinta de cauza si, prin urmare, determina sau este susceptibila sa determine luarea de catre consumator a unei decizii de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o.

   (2) O practica comerciala este, de asemenea, considerata ca fiind omisiune inselatoare atunci cand, tinand cont de aspectele prevazute la alin. (1), un comerciant ascunde sau ofera intr-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu ori in contratimp o informatie esentiala sau nu indica intentia comerciala a practicii, in cazul in care aceasta nu rezulta deja din context, si cand, in oricare dintre cazuri, consumatorul mediu este determinat sau este susceptibil a fi determinat sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o.

   (3) In cazul in care mijloacele de comunicare utilizate pentru transmiterea practicilor comerciale impun limite in spatiu sau in timp, in momentul determinarii practicii ca fiind sau nu omisiune inselatoare, se va tine cont de aceste limite, precum si de orice masuri luate de catre comerciant in vederea punerii informatiei la dispozitia consumatorului prin alte mijloace.

   (4) In cazul unei invitatii de a cumpara, urmatoarele informatii sunt considerate esentiale, daca nu rezulta deja din context:

   a) caracteristicile principale ale produsului, tinand cont de mijlocul de comunicare utilizat si de produs;

   b) sediul si celelalte date de identificare ale comerciantului si, in cazul in care actioneaza pe seama altui comerciant, sediul si celelalte date de identificare ale acestuia;

   c) pretul cu toate taxele incluse sau, daca pretul nu poate fi in mod rezonabil calculat in avans, tinand cont de natura produsului, modalitatea de calcul al acestuia. De asemenea, unde este cazul, toate costurile aditionale pentru transport, livrare sau taxele postale ori, in cazul in care aceste cheltuieli nu pot fi, in mod rezonabil, calculate in avans, precizarea ca pot exista costuri aditionale ce trebuie suportate de consumator;

   d) modalitatile de plata, livrare, executare si cercetare a reclamatiilor, daca acestea difera de conditiile cerute de diligenta profesionala;

   e) pentru produsele si tranzactiile ce implica un drept de renuntare sau de reziliere, mentionarea acestui drept.

   (5) Informatiile prevazute in legislatie, care se refera la prezentarile comerciale, inclusiv la publicitate sau comercializare, sunt esentiale. Lista nelimitativa a acestora este cuprinsa in anexa nr. 2.

SECTIUNEA a 2-a
Practici comerciale agresive

Art. 8. – O practica comerciala este considerata agresiva daca, in contextul prezentarii situatiei de fapt si tinand cont de toate caracteristicile si circumstantele, limiteaza sau este susceptibila sa limiteze in mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului mediu cu privire la produs, prin hartuire, constrangere, inclusiv prin utilizarea fortei fizice sau prin influenta nejustificata si, prin urmare, determina sau este susceptibila sa determine consumatorul sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o.

   Art. 9. – Pentru a determina daca o practica comerciala recurge la hartuire, constrangere, inclusiv la forta fizica sau la influenta nejustificata, se iau in considerare urmatoarele elemente:

   a) momentul, locul desfasurarii, natura si/sau durata acesteia;

   b) recurgerea la amenintare, la un limbaj sau la un comportament abuziv;

   c) exploatarea de catre comerciant a unei situatii nefericite sau a unei circumstante speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaza rationamentul consumatorului mediu si de care comerciantul este constient, in scopul influentarii deciziei consumatorului cu privire la produs;

   d) orice obstacol oneros sau disproportionat, neprevazut in contract, impus de comerciant, atunci cand consumatorul doreste sa isi exercite drepturile contractuale, inclusiv dreptul de a inceta contractul sau de a schimba produsul ori de a se adresa unui alt comerciant;

   e) orice amenintare cu masuri, in situatia in care acestea nu pot fi luate in mod legal.

CAPITOLUL III
Competenta, sesizare si control

SECTIUNEA 1
Competenta si sesizare

Art. 10. – (1) In vederea stoparii si combaterii practicilor comerciale incorecte, persoanele sau organizatiile care, potrivit legii, au un interes legitim pot fie sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor in legatura cu practicile comerciale incorecte pentru ca aceasta sa decida asupra reclamatiilor, fie sa initieze actiuni in justitie impotriva comerciantilor care au savarsit sau sunt susceptibili sa savarseasca practici comerciale incorecte.

   (2) Operatorii economici concurenti pot informa Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor in legatura cu practicile comerciale incorecte.

   Art. 11. – (1) Comerciantii trebuie sa furnizeze dovezi privind exactitatea afirmatiilor in legatura cu practica comerciala intreprinsa si sunt obligati, la solicitarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau a instantelor judecatoresti, sa le puna acestora la dispozitie documente care sa probeze cele afirmate.

   (2) In cazul in care documentele nu sunt furnizate in termenul stabilit de solicitanti sau daca sunt considerate insuficiente, afirmatiile in cauza se considera inexacte.

SECTIUNEA a 2-a
Raspunderi si sanctiuni

Art. 12. – (1) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate dispune masuri conform prezentei legi, prin ordin emis de conducatorul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau prin decizie emisa de conducatorii unitatilor cu personalitate juridica din subordinea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

   (2) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) se motiveaza.

   (3) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

   (4) Contestarea in instanta nu suspenda de drept executarea masurilor dispuse.

   Art. 13. – (1) In masura in care se considera necesar, tinand cont de toate interesele implicate si, in special, de interesul public, instantele judecatoresti competente sau Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor vor dispune, in procedura de urgenta, chiar fara a exista o dovada a unei pierderi sau a unui prejudiciu efectiv ori a intentiei sau a neglijentei comerciantului, una dintre urmatoarele masuri:

   a) incetarea sau instituirea procedurilor legale corespunzatoare pentru incetarea practicilor comerciale incorecte;

   b) interzicerea sau instituirea procedurilor legale corespunzatoare pentru incetarea practicilor comerciale incorecte, chiar daca acestea nu au fost inca puse in practica, dar acest lucru este iminent;

   c) transmiterea de catre Consiliul National al Audiovizualului, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea solicitarii, a datelor de identificare a persoanelor fizice sau juridice implicate in realizarea publicitatii audiovizuale, considerata a fi o practica comerciala incorecta, precum si o copie a materialului publicitar difuzat.

   (2) In cazul in care, in vederea eliminarii efectelor practicilor comerciale incorecte, s-a dispus incetarea, respectiv interzicerea acestora, iar hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus aceasta masura a ramas definitiva si irevocabila ori ordinul, respectiv decizia emisa potrivit art. 12 alin. (1) nu a fost atacata potrivit art. 12 alin. (3), instanta care a emis hotararea definitiva si irevocabila, respectiv Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, poate solicita:

   a) publicarea acesteia, integral sau partial, in forma pe care o considera adecvata;

   b) publicarea unui comunicat rectificator. Comunicatul rectificator trebuie sa cuprinda sediul si celelalte date de identificare ale comerciantului, practica incorecta savarsita, data la care a fost savarsita, precum si masurile dispuse.

   (3) Publicarea, in conditiile prevazute la alin. (2), se va face, in toate cazurile, intr-un ziar de larga circulatie, pe cheltuiala comerciantului.

   Art. 14. – (1) Prezenta lege nu exclude controlul pe care responsabilii codurilor de conduita il pot efectua, in conformitate cu prevederile din codurile de conduita pe care comerciantii s-au angajat sa le respecte.

   (2) Efectuarea controlului prevazut la alin. (1) nu exclude si nu limiteaza dreptul consumatorilor, al asociatiilor sau al concurentilor de a sesiza responsabilul de cod si nici dreptul consumatorilor sau al asociatiilor de a se adresa Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor ori instantei judecatoresti competente.

   Art. 15. – (1) Utilizarea de catre comercianti a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisa, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 de lei la 30.000 de lei.

   (2) Nerespectarea masurilor dispuse prin ordinul sau prin decizia prevazute la art. 12 alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 6.000 de lei la 60.000 de lei.

   (3) Contraventiile prevazute de prezenta lege se constata la sesizarea consumatorilor, a asociatiilor care, potrivit legii, au un interes legitim ori din oficiu, de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

   (4) Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poate propune ca sanctiune complementara suspendarea activitatii pana la incetarea practicii comerciale incorecte.

   (5) Sanctiunea complementara propusa pentru a fi aplicata potrivit alin. (4) se dispune prin ordin emis de conducatorul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau prin decizie emisa de conducatorii unitatilor cu personalitate juridica din subordinea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 12 alin. (3) si (4).

   Art. 16. – Contraventiilor prevazute la art. 15 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. 

TITLUL II
Modificarea unor acte normative privind protectia consumatorilor

Art. I. – Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 51/2003, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. La articolul 2 alineatul (1), literele b) si c) vor avea urmatorul cuprins:

    “b) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in executarea contractelor care intra sub incidenta prezentei ordonante, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

    c) comerciant – orice persoana fizica sau juridica care, in executarea contractelor care intra sub incidenta prezentei ordonante, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in acelasi scop, in numele sau pe seama acesteia;”.

   2. La articolul 6, litera a) va avea urmatorul cuprins:

    “a) contractelor la distanta privind serviciile financiare, reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aprobata prin Legea nr. 399/2004;”.

   3. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 14. – In cazul livrarilor pentru care nu exista o comanda prealabila, consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa raspunsului neavand valoare de consimtamant.”

   4. Articolul 231 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 231. – Anexa nr. 1 va fi actualizata prin hotarare a Guvernului.”

   5. Dupa articolul 231 se introduc doua noi articole, articolele 232 si 233, cu urmatorul cuprins:

    “Art. 232. – Consumatorul nu poate fi lipsit de drepturile sale conferite prin prezenta ordonanta.

    Art. 233. – In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului la distanta legea unui stat ce nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta ordonanta are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma.”

   6. Dupa articolul 24 se introduce mentiunea cu urmatorul cuprins:

    “Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei 97/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 1997 privind protectia consumatorilor in cadrul contractelor la distanta, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 144 din 4 iunie 1997, cu modificarile ulterioare.”

   7. Anexa nr. 2 se abroga.

   Art. II. – Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata prin Legea nr. 399/2004, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. La articolul 3, litera d) va avea urmatorul cuprins:

    “d) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in cadrul contractelor reglementate de prezenta ordonanta, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;”.

   2. Articolul 15 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 15. – In cazul livrarilor pentru care nu exista o comanda prealabila, consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa raspunsului neavand valoare de consimtamant.”

   3. La articolul 21, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:

    “(2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului la distanta legea unui stat ce nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si, in cazul in care prezenta ordonanta are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma.”

   4. La articolul 23, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

    “(3) Plangerile consumatorilor si stabilirea procedurilor de despagubire in materie de contracte pentru furnizarea de servicii financiare la distanta pot fi rezolvate si pe cale extrajudiciara, in baza dispozitiilor Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.”

   Art. III. – Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 552 din 22 iunie 2004, se modifica dupa cum urmeaza:

   - La articolul 7, partea introductiva a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 7. – (1) Producatorul este exonerat de raspundere, conform prevederilor prezentei legi, daca dovedeste unul dintre urmatoarele aspecte:”.

   Art. IV. – Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. La articolul 2, litera a) va avea urmatorul cuprins:

    “a) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in cadrul tranzactiilor care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;”.

   2. Dupa articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu urmatorul cuprins:

    “Art. 131. – Prevederile contractului de credit nu vor afecta in niciun fel drepturile consumatorului fata de vanzatorul produselor sau de prestatorul de servicii, in cazul in care produsele sau serviciile prevazute in contractul de credit nu au fost furnizate sau nu sunt in conformitate cu contractul pentru furnizarea lor.”

   Art. V. – Ordonanta Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 7 iunie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. La articolul 2, punctul 4 va avea urmatorul cuprins:

    “4. consumator – orice persoana sau grup de persoane fizice constituite in asociatii care cumpara sau se angajeaza sa cumpere pachetul de servicii turistice – contractant principal – sau orice persoana in numele careia contractantul principal se angajeaza sa cumpere pachetul de servicii turistice – alti beneficiari – sau orice persoana in favoarea careia contractantul principal ori alti beneficiari cedeaza pachetul de servicii turistice – cesionarul.”

   2. La articolul 20 alineatul (2), litera b) va avea urmatorul cuprins:

    “b) cand neindeplinirea obligatiilor se datoreaza unor cauze de forta majora precum cele definite la art. 18 lit. b) sau unui eveniment pe care nici agentia de turism, nici furnizorul sau prestatorul de servicii, cu tot efortul depus, nu il puteau prevedea sau evita;”.

   3. La articolul 20 alineatul (2), dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:

    “c) cand neindeplinirea obligatiilor se datoreaza unui tert care nu are legatura cu furnizarea serviciilor prevazute in contract, iar cauzele care au determinat neindeplinirea obligatiilor au un caracter imprevizibil si inevitabil.”

   4. La articolul 20, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

    “(3) In cazurile prevazute la alin. (2) lit. b) agentia de turism parte in contract este obligata sa acorde prompt asistenta consumatorului aflat in dificultate.”

   5. Dupa articolul 33 se introduce mentiunea cu urmatorul cuprins:

    “Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei Consiliului 90/314/CEE din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru calatorii, vacante si circuite, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 158 din 23 iunie 1990.”

   Art. VI. – Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.014 din 20 decembrie 2006, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 2. – (1) Prin consumator se intelege orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale.

    (2) Prin comerciant se intelege orice persoana fizica sau juridica autorizata, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in acelasi scop in numele sau pe seama acesteia.”

   2. La articolul 4, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:

    “(5) Fara a incalca prevederile prezentei legi, natura abuziva a unei clauze contractuale se evalueaza in functie de:

    a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul incheierii acestuia;

    b) toti factorii care au determinat incheierea contractului;

    c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

    (6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil.”

   3. Dupa articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu urmatorul cuprins:

    “Art. 141. – In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma.”

   4. Dupa articolul 16 se introduce mentiunea cu urmatorul cuprins:

    “Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 95 din 21 aprilie 1993.”

   5. In anexa, literele a), p) si t) vor avea urmatorul cuprins:

    “a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.

    Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.

    Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care comerciantul isi rezerva dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durata nedeterminata, in conditiile in care comerciantul are obligatia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabila transmisa in termen rezonabil, pentru ca acesta din urma sa aiba libertatea de a rezilia contractul;

    p) prevad ca pretul produselor este determinat la momentul livrarii sau permit vanzatorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creste preturile, fara ca, in ambele cazuri, sa acorde consumatorului dreptul de a anula contractul in cazul in care pretul final este prea mare in raport cu pretul convenit la momentul incheierii contractului.

    Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preturilor, atat timp cat sunt legale, cu conditia ca metoda prin care preturile variaza sa fie descrisa in mod explicit;

    t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara o notificare prealabila rezonabila, cu exceptia unor motive intemeiate.

    Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare isi rezerva dreptul de a dispune in mod unilateral incetarea unui contract incheiat pe o perioada nedeterminata si fara o notificare prealabila in cazul unui motiv intemeiat, cu conditia ca furnizorul sa fie obligat sa informeze imediat celelalte parti contractante.”

   6. In anexa, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

    “(2) Dispozitiile alin. (1) lit. a), p) si t) nu sunt aplicabile in cazul:

    a) tranzactiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare si altor produse sau servicii, in cazul in care pretul este legat de fluctuatiile cotatiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piata financiara, pe care vanzatorul sau furnizorul nu le poate controla;

    b) contractelor pentru cumpararea sau vanzarea de devize, cecuri de calatorie, ordine de plata internationale emise in devize sau alte instrumente de plata internationale.”

   Art. VII. – Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 812 din 18 noiembrie 2003, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. La articolul 2, litera a) va avea urmatorul cuprins:

    “a) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;”.

   2. La articolul 14, alineatul (2) se abroga.

   3. La articolul 25, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

    “(2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma.”

   4. Dupa articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 251, cu urmatorul cuprins:

    “Art. 251. – Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi.”

   5. Dupa articolul 26 se introduce mentiunea cu urmatorul cuprins:

    “Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum si garantiile conexe, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 171 din 7 iulie 1999.”

   Art. VIII. – Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 25 iunie 2004, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. La articolul 1, partea introductiva a alineatului (2) va avea urmatorul cuprins:

    “(2) In cazul in care unele produse sunt supuse unor cerinte specifice de securitate impuse de legislatia comunitara, prezenta lege se aplica numai pentru aspectele si riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari, dupa cum urmeaza:”.

   2. La articolul 3, partea introductiva a alineatului (4) va avea urmatorul cuprins:

    “(4) In alte conditii decat cele avute in vedere la alin. (2) si (3), conformitatea unui produs cu cerinta de securitate generala a produselor poate fi evaluata luandu-se in considerare, daca exista:”.

   3. La articolul 4, litera a) a alineatului (3) va avea urmatorul cuprins:

    “a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitatii si detaliilor privind producatorul, precum si informarea asupra produsului sau, dupa caz, asupra lotului de produse din care face parte, cu exceptia cazurilor in care omisiunea acestei informatii este justificata;”.

   4. La articolul 8, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 8. – (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

    a) incalcarea dispozitiilor art. 3 alin. (1), cu amenda de la 3.000 lei la 30.000 lei;

    b) incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (1), cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei;

    c) incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) si ale art. 5 alin. (1) lit. b) pct. 2, cu amenda de la 700 lei la 7.000 lei;

    d) incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a), cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.”

   5. La articolul 10, partea introductiva a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 10. – (1) In sensul prezentei legi, in special al art. 6, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia, dupa caz, una dintre urmatoarele masuri complementare:”.

   6. La articolul 17, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins:

    “(7) Ca urmare a notificarilor primite prin sistemul RAPEX, punctul national de contact va transmite Comisiei Europene masurile adoptate cu privire la produsele depistate pe piata din Romania.”

   7. La articolul 18, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:

    “(3) In termen de o luna, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, responsabila pentru realizarea masurilor prevazute la art. 10 alin.(1) lit. b) – f), trebuie sa dea partilor implicate posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere, informand Comisia Europeana despre acestea.”

   8. La articolul 18, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:

    “(4) Exportul din Comunitatea Europeana de produse periculoase care au reprezentat subiectul unei hotarari prevazute la alin. (2) este interzis in masura in care hotararea nu specifica altfel.”

   9. In anexa nr. 2, punctul 7 va avea urmatorul cuprins:

    7. In cazul in care, in conformitate cu art. 17 alin. (3) din lege, Romania a informat Comisia Europeana inainte de a hotari adoptarea unei masuri despre un risc grav, trebuie sa indice Comisiei Europene, in termen de 45 de zile, daca se confirma sau se modifica aceste informatii.”

   Art. IX. – Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

   - La articolul 1, litera c) va avea urmatorul cuprins:

    “c) conditionarea vanzarii unor marfuri sau prestarii unor servicii de cumpararea altor marfuri sau de prestarea de servicii;”.

   Art. X. – Ordonanta Guvernului nr. 106/1999 privind contractele incheiate in afara spatiilor comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 31 august 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 60/2002, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. La articolul 2, literele a) si b) vor avea urmatorul cuprins:

    “a) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii care, in cadrul tranzactiilor care intra sub incidenta prezentei ordonante, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

    b) comerciant – orice persoana fizica sau juridica autorizata, care actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, in cadrul tranzactiilor care intra sub incidenta prezentei ordonante, precum si orice persoana care actioneaza in acelasi scop, in numele sau pe seama acesteia;”.

   2. Dupa articolul 23 se introduce mentiunea cu urmatorul cuprins:

    “Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei 85/577/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 privind protectia consumatorilor in cazul contractelor negociate in afara spatiilor comerciale, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 372 din 31 decembrie 1985.”

   Art. XI. – Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

   1. La articolul 2, punctele 2 si 23 vor avea urmatorul cuprins:

    “2. consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

    23. punere pe piata – actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs sau un serviciu in vederea distribuirii sau utilizarii.”

   2. La articolul 3, litera e) va avea urmatorul cuprins:

    “e) de a se organiza in asociatii de consumatori, in scopul apararii intereselor lor.”

   3. La articolul 7, prima liniuta a literei a) se abroga.

   4. La articolul 7, liniuta a 4-a a literei c) va avea urmatorul cuprins:

    “- sa asigure, la prestarea serviciilor, conditii igienice, conditiile stabilite de producator, de actele normative in vigoare, precum si cele specifice desfasurarii activitatii;”.

   5. La articolul 7, liniuta a 5-a a literei c) se abroga.

   6. La articolul 10, litera g) va avea urmatorul cuprins:

    “g) de a sesiza asociatiile de consumatori si organele administratiei publice asupra incalcarii drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si de a face propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor;”.

   7. La articolul 20, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 20. – (1) Producatorul trebuie sa informeze despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca producatorului, cantitatea si, dupa caz, termenul de garantie, de valabilitate sau data durabilitatii minimale, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitia, aditivii folositi, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau pastrare, despre contraindicatii.”

   8. Titlul capitolului VI va avea urmatorul cuprins:

      “CAPITOLUL VIAsociatiile de consumatori”

     9. Articolul 30 va avea urmatorul cuprins:    “Art. 30. – In sensul prezentei ordonante, asociatiile de consumatori sunt considerate organizatii neguvernamentale, ca persoane juridice, conform legii, si care, fara a urmari realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, in general.”

   10. Articolul 31 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 31. – Asociatiile de consumatori pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in consiliile consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor, in care organele administratiei publice sunt reprezentate, daca indeplinesc conditiile prezentei ordonante.”

   11. La articolul 32, partea introductiva va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 32. – Asociatiile de consumatori care apara drepturile si interesele legitime ale consumatorilor, in general, sunt, de drept, parteneri sociali in consiliile consultative prevazute in prezenta ordonanta, daca:”.

   12. Articolul 33 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 33. – Asociatiile de consumatori care sunt constituite in scopul apararii intereselor numai ale membrilor lor pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor si in care organele administratiei publice sunt reprezentate, numai daca au cel putin 800 de membri.”

   13. Articolul 34 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 34. – Dupa constituire, asociatiile de consumatori vor solicita luarea lor in evidenta de catre organul administratiei publice pentru protectia consumatorilor de nivel central sau local, dupa caz.”

   14. Articolul 35 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 35. – Personalul de conducere si salariatii organelor de specialitate ale administratiei publice, precum si ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu atributii pe linia protectiei consumatorilor nu au dreptul de a detine functii in organele de conducere ale asociatiilor de consumatori.”

   15. La articolul 36, partea introductiva va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 36. – Asociatiile de consumatori sunt consultate de catre serviciile si organismele administratiei publice prevazute la art. 35, potrivit competentelor, la elaborarea dispozitiilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrari care au ca scop protectia consumatorilor, cu privire la:”.

   16. La articolul 37, partea introductiva si litera c) vor avea urmatorul cuprins:

    “Art. 37. – Asociatiile de consumatori au urmatoarele drepturi si obligatii:

c) de a informa autoritatile competente cu privire la prezenta pe piata a unor produse neconforme sau care pun in pericol viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor, cu privire la clauze abuzive in contracte si practicile incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii;”.

   17. La articolul 37, literele f) si j) se abroga.

   18. Articolul 38 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 38. – Centrele de consultanta si informare ale consumatorilor pot fi organizate la nivel de birouri in structura organizatorica a asociatiilor de consumatori si desfasoara activitati gratuite in folosul acestora, constand in informatii, recomandari si consultanta privind problemele legate de achizitionarea unui produs sau serviciu.”

   19. La articolul 39, partea introductiva a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 39. – (1) Sumele primite de la bugetul de stat, prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, se utilizeaza pentru infiintarea si functionarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, respectiv pentru:”.

   20. Dupa articolul 39 se introduce un nou articol, articolul 391, cu urmatorul cuprins:

    “Art. 391. – (1) Incepand cu anul 2008, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor cofinanteaza Centrul European al Consumatorilor.

    (2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va prevedea anual, in bugetul sau, sume destinate cofinantarii Centrului European al Consumatorilor.

    (3) Controlul asupra activitatii desfasurate de Centrul European al Consumatorilor, pentru sumele acordate de la bugetul de stat, se exercita de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.”

   21. Articolul 41 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 41. – Controlul asupra activitatilor desfasurate in centrele de consultanta si informare a consumatorilor din cadrul asociatiilor de consumatori, precum si a Centrului European al Consumatorilor, care au primit sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se exercita de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.”

   22. Articolul 42 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 42. – Reprezentantii asociatiilor de consumatori nu au drept de control al operatorilor economici.”

   23. Articolul 43 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 43. – Centrele de consultanta si informare a consumatorilor si Centrul European al Consumatorilor pot beneficia asistenta de specialitate din partea personalului Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, imputernicit in acest scop.”

   24. La articolul 45, litera c) va avea urmatorul cuprins:

    “c) reprezentanti ai asociatiilor de consumatori;”.

   25. Articolul 47 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 47. – Actiunile in justitie indreptate de catre asociatiile de consumatori, infiintate in conditiile prevazute la art. 32 si 33, impotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor sunt scutite de taxe de timbru.”

   26. La articolul 50, litera c) a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:

    “c) incalcarea dispozitiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a si a 5-a liniuta, lit. c) a 3-a si a 4-a liniuta, art. 9, art. 10 lit. a) -f) si h) si art. 11, cu amenda contraventionala de la 2.000 lei la 4.000 lei;”.

   27. La articolul 55, litera d) a punctului 2 va avea urmatorul cuprins:

    “d) se presteaza servicii care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea sau interesele economice ale consumatorilor;”.

   28. La articolul 60, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 60. – (1) In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, institutia din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata.”

   29. La articolul 66, litera f) va avea urmatorul cuprins:

    “f) conditiile in care asociatiile de consumatori, constituite potrivit art. 33, pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare;”.

   30. La articolul 66, litera h) se abroga.

   31. Articolul 68 va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 68. – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor aproba sau modifica criteriile de evaluare si selectare a asociatiilor de consumatori care infiinteaza sau in cadrul carora functioneaza centre de consultanta si informare a consumatorilor, precum si modelul de conventie prevazut la art. 40 alin. (1).”

Art. XII. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 57/2002, se modifica dupa cum urmeaza:

   - La articolul 34, litera d) va avea urmatorul cuprins:

    “d) interzicerea vanzarii alimentelor sub anumite denumiri, informatii sau prezentari care pot induce in eroare, precum si interzicerea publicitatii produselor pentru care se utilizeaza anumite prezentari grafice sau alte informatii care pot induce in eroare;”.

   Art. XIII. – Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

   - In anexa, punctul 13 va avea urmatorul cuprins:

    “13. consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;”.

TITLUL III
Dispozitii finale

     Art. I. – In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in aplicarea dispozitiilor titlului I, Guvernul, prin organismele sale specializate, va elabora norme si reglementari specifice, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.   Art. II. – In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba prin hotarare regulamentul privind infiintarea si functionarea centrelor de consultanta si informare ale consumatorilor, precum si modul de constituire a surselor de finantare ale acestora.

   Art. III. – (1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va informa prin mass-media consumatorii in legatura cu dispozitiile titlului I.

   (2) La solicitarea operatorilor economici, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va oferi acestora consultanta in realizarea unor coduri de conduita.

   Art. IV. – (1) Pana la data de 12 iunie 2013 pot fi aplicate dispozitii mai restrictive decat cele din prezenta lege, dispozitii aparute ca urmare a transpunerii unor directive cu clauze minime de armonizare.

   (2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va notifica Comisiei Europene dispozitiile legale la care se face referire la alin. (1).

   Art. V. – Urmatoarele acte normative se vor republica, dandu-se textelor o noua numerotare:

   a) Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 51/2003, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   b) Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege;

   c) Ordonanta Guvernului nr. 106/1999 privind contractele incheiate in afara spatiilor comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 31 august 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 60/2002, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   d) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 57/2002, precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege;

   e) Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege;

   f) Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 317 din 16 noiembrie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare;

   g) Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din 21 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

   h) Legea pomiculturii nr. 348/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 541 din 28 iulie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

   i) Legea nr. 30/2006 privind regulile de sanatate publica la folosirea ciupercilor din flora spontana, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 7 martie 2006, cu modificarile ulterioare;

   j) Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata prin Legea nr. 399/2004, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   k) Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 552 din 22 iunie 2004, cu modificarea adusa prin prezenta lege;

   l) Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   m) Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.014 din 20 decembrie 2006, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   n) Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 812 din 18 noiembrie 2003, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   o) Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 25 iunie 2004, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   p) Ordonanta Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 7 iunie 2007, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   r) Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;

   s) Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 6 aprilie 2006, cu modificarile ulterioare;

    s) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 593 din 22 noiembrie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

   t) Ordonanta Guvernului nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 203 din 1 septembrie 1995, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 123/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;

    t) Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 364/2006;

   u) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, aprobata prin Legea nr. 38/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

   Art. VI. – Titlul I din prezenta lege transpune prevederile Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori si de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE si 2002/65/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului, si a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European si al Consiliului (“Directiva privind practicile comerciale neloiale”), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 149 din 11 iunie 2005.

   Art. VII. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.

      Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

   

ANEXA Nr. 1      PRACTICI COMERCIALE considerate incorecte in orice situatiePractici comerciale inselatoare

   1. Afirmarea de catre comerciant ca este parte semnatara a unui cod de conduita, in cazul in care nu este.

   2. Afisarea unui certificat, a unei marci de calitate sau a unui echivalent fara a fi obtinut autorizatia necesara.

   3. Afirmarea ca un cod de conduita a primit aprobarea unui organism public sau a unui alt organism, in cazul in care aceasta nu a fost primita.

   4. Afirmarea ca un comerciant, inclusiv practicile sale comerciale, sau ca un produs a fost agreat, aprobat ori autorizat de un organism public sau privat, in cazul in care nu este adevarat, ori afirmarea ca a fost agreat, aprobat sau autorizat fara a respecta conditiile de agreare, aprobare sau autorizare.

   5. Lansarea unei invitatii de a cumpara produse la un anumit pret, in cazul in care comerciantul nu dezvaluie existenta unor motive rezonabile in baza carora ar aprecia ca nu va putea sa furnizeze, el insusi sau prin intermediul altui comerciant, acele produse sau produse similare la acelasi pret, pentru o perioada si intr-o cantitate rezonabile, avandu-se in vedere produsul, amploarea reclamei si pretul oferit.

   6. Lansarea unei invitatii de a cumpara produse la un anumit pret, pentru ca apoi comerciantul sa recurga la una dintre urmatoarele fapte:

   a) refuzarea prezentarii articolului ce a facut obiectul publicitatii;

   b) refuzarea luarii comenzii privind respectivul articol sau a livrarii in cadrul unui termen rezonabil;

   c) prezentarea unui esantion cu defecte, in scopul promovarii unui produs diferit.

   7. Afirmarea falsa ca un produs nu va fi disponibil decat pentru o perioada foarte limitata de timp sau ca nu va fi disponibil decat in anumite conditii, pentru o perioada foarte limitata, in scopul obtinerii unei decizii imediate si al lipsirii consumatorilor de alte posibilitati sau de un termen suficient pentru a putea face o alegere in cunostinta de cauza.

   8. Angajamentul comerciantului de a furniza un serviciu postvanzare catre consumatori, fara insa a-i informa in mod clar, inainte de angajarea acestora in tranzactie, cu privire la limba in care furnizeaza serviciul, in situatia in care comerciantul a comunicat cu consumatorul, inaintea incheierii tranzactiei, intr-o limba ce nu este limba oficiala a statului membru in care el este stabilit.

   9. Afirmarea sau crearea impresiei ca un produs poate fi in mod legal vandut, in situatia in care acest lucru nu este posibil.

   10. Prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o caracteristica distincta a ofertei comerciantului.

   11. Utilizarea unui context editorial in mass-media, in vederea promovarii unui produs pentru a carui reclama comerciantul a platit, fara insa ca aceasta sa se precizeze clar fie in cuprins, fie prin imagini sau sunete usor de identificat de catre consumator (publicitate mascata). Aceasta dispozitie nu aduce atingere prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

   12. Lansarea de afirmatii inexacte cu privire la natura si amploarea riscului pentru securitatea personala a consumatorului sau a familiei acestuia, in situatia in care consumatorul nu achizitioneaza produsul.

   13. Promovarea, cu intentia de a induce in eroare consumatorul, a unui produs care se aseamana cu un alt produs fabricat de un anumit producator, astfel incat consumatorul sa creada ca produsul este fabricat de acest producator.

   14. Crearea, operarea sau promovarea unui sistem promotional piramidal, pe care un consumator il ia in considerare datorita posibilitatii de a primi remuneratie, ce provine in special ca urmare a introducerii unui alt consumator in sistem decat ca urmare a vanzarii sau consumului produselor.

   15. Afirmarea de catre un comerciant ca isi inceteaza activitatea sau se stabileste in alta parte, atunci cand acest lucru nu este adevarat.

   16. Afirmarea ca un produs poate facilita castiguri la jocurile de noroc.

   17. Falsa afirmatie ca produsul poate vindeca boli, disfunctii sau malformatii.

   18. Transmiterea de informatii inexacte cu privire la conditiile oferite de piata sau la posibilitatea achizitionarii produsului, cu intentia de a determina consumatorul sa cumpere produsul in conditii mai putin favorabile decat in conditiile normale ale pietei.

   19. Afirmarea, in cadrul unei practici comerciale, ca se va organiza un concurs sau se va oferi un premiu in scopuri promotionale, fara insa a acorda premiul promis sau un echivalent rezonabil.

   20. Descrierea unui produs ca fiind “gratis”, “fara costuri” sau intr-un mod similar, in cazul in care consumatorul trebuie sa suporte alte costuri, in afara de costurile inevitabile ce rezulta din raspunsul la practica comerciala si din plata pentru livrarea sau ridicarea produsului.

   21. Includerea in materialele publicitare a unei facturi sau a unui document similar referitor la plata, prin care se da consumatorului impresia ca acesta a comandat deja produsul promovat, cand, de fapt, acesta nu l-a comandat.

   22. Afirmarea falsa sau crearea impresiei ca actiunile comerciantului nu sunt legate de activitatile sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, sau falsa prezentare a calitatii sale de consumator.

   23. Crearea impresiei false ca service-ul postvanzare cu privire la un produs este disponibil intr-un stat membru, altul decat cel in care produsul este vandut.

Practici comerciale agresive

   1. Crearea impresiei consumatorului ca nu poate parasi sediul comerciantului pana cand nu se intocmeste un contract.

   2. Efectuarea personala de vizite la locuinta consumatorului, ignorand solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se intoarce, cu exceptia situatiilor legitime si in masura justificata, conform legislatiei nationale, pentru punerea in aplicare a unei obligatii contractuale.

   3. Solicitarea persistenta si nedorita, prin intermediul telefonului, faxului, e-mailului sau prin alte mijloace de comunicare la distanta, cu exceptia situatiilor legitime si in masura justificata, conform legislatiei nationale, pentru punerea in aplicare a unei obligatii contractuale. Dispozitiile prezentului punct se pun in aplicare fara a incalca prevederile art. 15 si 16 din Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 51/2003, ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 9 alin. (1)-(3) din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cu completarile ulterioare.

   4. Solicitarea de la un consumator care doreste sa execute o polita de asigurare de a aduce documente care nu pot fi considerate in mod rezonabil relevante, pentru a stabili daca pretentia este valida, sau lipsa sistematica a raspunsului la corespondenta pertinenta, cu scopul de a determina un consumator sa renunte la exercitarea drepturilor sale contractuale.

   5. Includerea intr-o reclama a unui indemn direct adresat copiilor sa cumpere produsele promovate sau sa isi convinga parintii ori alti adulti sa cumpere produsele promovate. Dispozitiile acestui punct se aplica fara a incalca prevederile art. 33 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

   6. Solicitarea unei plati imediate sau ulterioare pentru returnarea ori pastrarea in conditii sigure a produsului furnizat de comerciant, dar nesolicitat de consumator, cu exceptia cazului in care produsul este un inlocuitor furnizat in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 130/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 51/2003.

   7. Informarea explicita a consumatorului ca, in cazul in care acesta nu cumpara produsul sau serviciul, comerciantul risca sa isi piarda serviciul ori mijloacele de trai.

   8. Crearea falsei impresii consumatorului ca a castigat deja, va castiga sau ca, daca va face un anumit lucru, va castiga un premiu sau un alt beneficiu echivalent, cand, in realitate, este valabila una dintre urmatoarele situatii:

   a) nu exista niciun premiu sau un alt beneficiu echivalent;

   b) intrarea in posesia premiului sau a altui beneficiu echivalent este conditionata de plata unei sume de bani ori de suportarea unui cost de catre consumator

ANEXA Nr. 2      DISPOZITII DIN LEGISLATIA NATIONALA ce stabilesc reguli in materie de publicitate si de comunicare comerciala     1. Art. 3 si 4 din Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 51/2003   2. Art. 6-10 din Ordonanta Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 7 iunie 2007

   3. Art. 4 alin. (5) din Legea nr. 282/2004 privind protectia dobanditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtand asupra dobandirii unui drept de utilizare pe durata limitata a unor bunuri imobiliare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 580 din 30 iunie 2004

   4. Art. 6 si 7 din Hotararea Guvernului nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 524 din 25 octombrie 2000

   5. Art. 5 din Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004

   6. Art. 4-6 din Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata prin Legea nr. 399/2004

   7. Art. 5 si art. 6 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006

   8. Art. 73, art. 184, art. 185 alin. (1), art. 187 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare

   9. Art. 12 alin. (16)-(19) si art. 241 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare

   10. Art. 1-6 si art. 8 alin. (1) si (2) din anexa la Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3.111/2004 pentru punerea in aplicare a Normelor privind informatiile pe care asiguratorii si intermediarii in asigurari trebuie sa le furnizeze clientilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.243 din 23 decembrie 2004

   11. Art. 401 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare

   12. Art. 21 si 93 din Regulamentul nr. 1/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 312 si 312 bis din 6 aprilie 2006

   13. Art. 792-811 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

  • tina

    vi dar cine zcrie asa de mult de mana

Parteneri
Baroul Dolj
Baroul Olt
Baroul Maramures
Baroul Suceava