Infolegal.ro

Necesitatea regândirii reglementării şi impozitării jocurilor de noroc

Legaturi: Fiscalitate

Legea e moartă, când triumfă sceleraţii”. (France, Les Dieux ont soif 27).

Ticăloşia câtorva este o nenorocire pentru toţi”. (Syrus).

Cuprins:

  1. Jocurile de noroc: sens şi conţinut.
  2. Distincţia dintre „câştiguri din jocuri de noroc” şi „venituri din muncă
  3. Amploarea luată de jocurile de noroc în România şi consecinţele pe care le generează acestea.
  4. Discriminări şi inechităţi în impozitarea veniturile din muncă faţă de câştigurile din nemuncă”, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii.
  5. Neconstituţionalitatea şi nelegalitatea unor prevederi prin care se reglementează impozitarea câştigurilor obţinute din practicarea jocurilor de noroc.
  6. Facilităţile fiscale acordate sunt direct proporţionale cu mărimea câştigurilor din nemuncă, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii.
  7. Exemple de facilităţi fiscale şi sociale acordate discriminatoriu şi inechitabil.
  8. Învăţăminte din ceea ce a fost Caritas-ul.
  9. În loc de concluzii.

Anexa nr. 1. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul III. „Impozitul pe venit”, Capitolul VIII. „Venituri din premii şi din jocuri de noroc”, articolele 75, 76 şi 77.

Bibliografie.

Rezumat. ● Prin Codul fiscal, Titlul III „Impozitul pe venit”, Capitolul VIII „Venituri din premii şi din jocuri de noroc”, articolele 75, 76 şi 77 se fac pe cât de mari pe atât de iraţionale discriminări şi inechităţi în impozitarea veniturilor din muncă faţă de câştigurile din nemuncă”, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii. ● În timp ce pentru veniturile obţinute de milioanele de salariaţi (insuficiente pentru un trai decent, la cei mai mulţi, dar obţinute cu multă trudă) nu se acordă nicio scutire de la plata impozitului pe venit (salariu) şi de la plata contribuţiilor sociale, pentrucâştigurile fără muncă”, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii, se acordă pe cât de numeroase şi de mari, pe atât de iraţionale facilităţi fiscale, respectiv: 1) cota de impozit 1%, în loc de 16%, pentru venituri de până la 66.750, inclusiv, conform art. 77 alin. (2); 2) scutirea de la plata impozitului a câştigurilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit, conform art. 77 alin. (4) lit. b); 3) scutirea de la plata contribuţiilor sociale a „veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit”. ● Pentru jocurile de noroc se impune: (1) adoptarea unor reglementări clare, precise şi raţionale; (2) un tratament fiscal distinct faţă de cel aplicat oricărui alt venit, indiferent de sursa acestuia, şi cu atât mai mult faţă de veniturile din muncă obţinute cu multă trudă; (3) supraimpozitarea acestora, ca vicii, şi (4) un control permanent şi exigent.

  1. Jocurile de noroc: sens şi conţinut.

Jocurile de noroc. Ferme model unde diavolul face experienţe cu seminţele noilor păcate şi încurajează creşterea principalelor vicii”. (Ambrose Bierce – Dictionarul Diavolului).

Şi diavolul poate invoca sfânta scriptură.”. (W. Shakespere).

Jocurile de noroc pot fi definite ca „a risca bani pe ceva ce este la întâmplare, în încercarea de a-i înmulţi”.

Joc de noroc sau „joc de hazard (în arabă „hazard înseamnă joc cu zaruri”) este denumită categoria de jocuri unde pierderea sau câştigul depind în mare parte de întâmplare, de noroc.

Câştigurile la jocurile de noroc depind în cea mai mare parte de hazard, de noroc şi în foarte puţine situaţii de iscusinţa jucătorului.

Astfel, jocul de ruletă practicat în cazinouri nu poate fi influenţat deloc de inteligenţa jucătorului, ci numai de întâmplare, pe când jocul „Black Jack” (jocul de cărţi 21) depinde, numai după ce intervine norocul, într-o oarecare măsură de „flerul” (de simţul de orientare rapidă într-o împrejurare dificilă din timpul jocului, de perspicacitatea) şi de inteligenţa jucătorului.

În Dicţionarul Explicativ al Limbii române (DEX) sintagma joc de noroc este definită astfel: „JOC, jocuri, s. n.[…] 5. (Și în sintagma joc de noroc) = distracție cu cărți, cu zaruri etc. care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri, câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul. ◊ Expr. A juca un joc mare (sau periculos) ori a-și pune capul(sau viața, situația etc.) în joc = a întreprinde o acțiune riscantă. A descoperi (sau a pricepe) jocul cuiva = a surprinde manevrele sau intențiile ascunse ale cuiva. A face jocul cuiva = a servi (conștient sau nu) intereselor cuiva. A fi în joc = a se afla într-o situație critică, a fi în primejdie.[…]”.

Din „Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal” sunt de reţinut următoarele definiţii:

„Art. 7. Definiţii ale termenilor comuni

(1) În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

  1. activitate – orice activitate desfăşurată de către o persoană în scopul obţinerii de venit;[…]
  2. activitate independentă – orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă;[…]”

„Art. 46. Definirea veniturilor din activităţi independente

(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.[…]

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.[…]”.

Pentru definirea veniturilor din jocuri de noroc a se vedea art. 75, redată în Anexa nr. 1.

  1. Distincţia dintre „câştiguri din jocuri de noroc” şi „venituri din muncă.

Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii, ci de instituţiile noastre, atunci mare este păcatul nostru”. (Charles Darwin,1839, Voyage of the Beagle, capitolul cu privire la sclavie).

Cei mici, de când este lumea, au suferit din pricina neghiobiei celor mari”.

(La Fontaine, Fabule, II, 4, „Taurii şi broaştele”).

Corect ar fi ca în legislaţia fiscală:

  1. Să se definească mult mai clar şi mai în amănunt noţiunile de „câştig din jocuri de noroc”, faţă de „venituri din muncă”.
  2. Noţiunea de „venit” să se folosească pentru ceea ce este obţinut prin muncă, iar noţiunea de „câştig” să se folosească pentru ceea ce este obţinut fără muncă, precum din jocuri de noroc.
  3. Reglementarea impozitării veniturilor din muncă, indiferent de sursa acestora, să se facă distinct şi diferit faţă de impozitarea veniturilor fără muncă, din câştiguri, indiferent de sursa acestora, precum din câştiguri, din hazard , din vicii etc.

Paradoxal, în Codul fiscal, Titlul III „Impozitul pe venit”, Capitolul VIII „Venituri din premii şi din jocuri de noroc”, articolele 75, 76 şi 77, ale căror prevederi sunt redate integral în Anexa nr. 1, cu Normele metodologice aferente, se tratează, din punctul de vedere al impozitării, fără o diferenţiere clară, chiar confuz, „veniturile din muncă” cu „câştigurile fără muncă”, cu „câştigurile din hazard”, adică cu „câştigurile din jocuri de noroc”.

Redăm, cu titlu de exemplu, denumirea capitolului şi ale articolelor care tratează pe picior de egalitate „veniturile din muncă” cu „câştigurile fără muncă”, cu „câştigurile din hazard”, adică cu „câştigurile din jocuri de noroc”:

CAPITOLUL VIII. Venituri din premii şi din jocuri de noroc”.

„Art. 75. Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc”.

„Art. 76. Stabilirea venitului net din premii”.

„Art. 77. Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc”.

Considerăm că este inadmisibil să se reglementeze, prin acelaşi capitol şi prin aceleaşi articole de lege, impozitarea:

a) „veniturilor sub formă de premii de orice fel acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii”,

b) câştigurile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc, şi

c) câştigurilor, nedefinite clar şi precis, noţiune prin care ar trebui să se precizeze că includ numai veniturile realizate ca urmare a participării la jocurile de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot”.

În legislaţia fiscală ar trebui să se facă distincţie, inclusiv din punct de vedere al noţiunilor, al termenilor şi al expresiilor folosite, între „veniturile obţinute din muncă”, faţă de „câştigurile obţinute din nemuncă” şi, în mod deosebit, faţă de „câştigurile din vicii”, adică faţă de „câştigurile din jocuri de noroc”.

Aşa după cum se poate constata cu uşurinţă, prin prevederile fiscale prin care se reglementează impozitarea sumelor obţinute din jocurile de noroc (adică din vicii), pentru „sumele obţinute din jocurile de noroc” se foloseşte, fără nicio distincţie, când noţiunea de „venit”, când noţiunea de „câştig”.

Ori este de neadmis să pui pe picior de egalitate „veniturile obţinute din muncă” cu „sumele obţinute dintr-o pornire nestăpânită și statornică spre rău, dintr-o apucătură rea, din porniri nesăbuite, din destrăbălare”.

În sens fiscal (şi nu numai fiscal) noţiunea de „câştig” ar trebui definită cu sensul de sume şi/sau bunuri obţinute din nemuncă, prin speculații, din hazard, din participarea la jocuri de noroc, chiar ca ceva „veşnic imoral” „cu Iadul în cădere”.

Mihai Eminescu, în poezia Scrisoarea III-a, şi Alexandru Macedonski, în poezia „Noapte de Noiembrie”, descriu „Câştigul” cu un sens şi cu un conţinut care ar trebui avut în vedere şi de autorii Codului fiscal, fapt pentru care am considerat necesar să redăm şi aici versurile respective, având în vedere şi frumuseţea versurilor prin care este prezentat acesta (sublinierile ne aparţin):

„Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă

Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,

Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?

Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară,

Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,

Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,

Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei!

Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;

Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

(Scrisoarea III-a, de Mihai Eminescu).

 

Câştigul!… Epopee de-atâtea mii de ani,

Divină – Comedie având ca titlu: Bani!

Poem ce cuprinde amor, dureri, plăceri,

Cu Raiul în urcare, cu Iadul în cădere;

Câştigul – ce se-nalţă pe-acelaşi piedestal, –

Moral întotdeauna şi veşnic imoral.

Câştigul, ce-n picioare călcând virtute, lege,

Trufaş înaintează spre tronul său de rege,

Şi-n templul Bogăţiei intrând, triumfător,

În hohotul monedei sub bolte se aşează,

Iar galben cu metalul din care se formează

Apasă-asupra lumii ş-o ţine sub picior.”

(Din poezia „Noapte de Noiembrie”, de Alexandru Macedonski).

  1. Amploarea luată de jocurile de noroc în România şi consecinţele pe care le generează acestea.

 „Doar două lucruri sunt infinite: universul şi prostia omenească. Şi nu sunt sigur în legătură cu primul”. (Albert Einstein)

Iubirea de câştig întunecă şi mintea celor inteligenţi”. (Bacchyliedes)

În România, jocurile de noroc au luat amploare în ultimii ani, fie că este vorba de cazinouri, pariuri sportive sau celebrele „păcănele”.

Dependenţa de jocuri de noroc începe ca un viciu şi se termină ca o boală cronică.

În România sunt peste 10.000 de localuri destinate jocurilor de noroc, de la cazinouri şi până la localuri cu slot-machine – „păcănele”, iar un milion de români participă la jocurile de noroc cel puţin o dată pe săptămână.

Conform estimărilor, în România sunt peste 120.000 de persoane dependente de jocurile de noroc (jucători patologici, jucători compulsivi).

Cazinourile sunt unele dintre cele mai profitabile afaceri din lume, al căror produs final începe cu un viciu şi se termină cu o boală cronică.

Pe paginile de Internet se găsesc informaţii despre cele mai mari pierderi, ale unei singure persoane, într-un singur an, la jocurile de noroc.

Dintre acestea am menţiona suma de 12 milioane de euro pierdută de o persoană, în anul 2008, la ruletă şi blackjack” (a se vedea, spre exemplu, noinu.ro/…/sumele-reale-pe-care-le-pierde-giovani-be.).

La nivel european situaţia este foarte diferită de la o ţară la alta, existând intre 0,5 – 3% persoane dependente de jocuri de noroc (jucători patologici, jucători compulsivi).

  1. Discriminări şi inechităţi în impozitarea veniturilor din muncă faţă de câştigurile din nemuncă”, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii.

Când domnesc nelegiuiţii, oamenii se prăpădesc”. sau „Domnia nelegiuiţilor, înseamnă ruina oamenilor”. (Vulgata, Proverbia., 28, 12).

Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni”. (Platon).

Prin Codul fiscal, Titlul III „Impozitul pe venit”, Capitolul VIII „Venituri din premii şi din jocuri de noroc”, articolele 75, 76 şi 77 se fac pe cât de mari pe atât de iraţionale discriminări şi inechităţi în impozitarea veniturilor din muncă faţă de câştigurile din nemuncă”, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii.

Cele ce urmează sunt edificatoare în acest sens.

1. Pentru „veniturile sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii”, se acordă o sumă neimpozabilă de 600 lei, de 111,25 de ori mai mică decât suma neimpozabilă de 66.750 lei prevăzută pentru câştigurile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri.

2. În timp ce pentru veniturile obţinute de milioanele de salariaţi (insuficiente pentru un trai decent, la cei mai mulţi, dar obţinute cu multă trudă) nu se acordă nicio scutire de la plata impozitului pe venit (salariu) şi de la plata contribuţiilor sociale, pentrucâştigurile fără muncă”, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii, se acordă pe cât de numeroase şi de mari, pe atât de iraţionale facilităţi fiscale, respectiv:

2.1. Cota de impozit 1%, în loc de 16%, pentru venituri de până la 66.750, inclusiv, conform art. 77 alin. (2).

2.2. Scutirea de la plata impozitului a câştigurilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit, conform art. 77 alin. (4) lit. b).

2.3. Scutirea de la plata contribuţiilor sociale pentru „veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit”.

3. Problema scutirii de la plată a contribuţiilor sociale pentru „veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit” este o problemă neclară prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, generând controverse nu numai între contribuabili şi organele fiscale, dar şi între organele fiscale.

Pentru clarificarea acestei probleme a fost nevoie de întocmirea Anexei nr. 2, redate în acest material, prin care se prezintă prevederile legale în baza cărora am stabilit că sunt scutite de la plata contribuţiilor socialeveniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit”.

4. Prin Codul fiscal, art. 77, alin. (2), se prevede că impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranşe de venit brut – lei – Impozit – lei –
până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 – 445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000 lei

Baremul de impunere, prevăzut în Codul fiscal, art. 77, alin. (2), este redat în acest material cu inadmisibilele greşeli pe care le conţine, dintre care exemplificăm numai formularea „peste 66.750 – 445.000, inclusiv”, care este greşită, exprimarea corectă fiind „între 66.750 – 445.000, inclusiv”.

În plus, în Codul fiscal, Titlul III „Impozitul pe venit”, Capitolul VIII „Venituri din premii şi din jocuri de noroc”, articolele 75, 76 şi 77, trebuia să se precizeze:

1) care sunt contribuţii sociale care se datorează, şi

2) care este baza de calcul, atât pentru contribuţii sociale datorate, cât şi pentru impozit.

Spre exemplu, dacă se datorează numai contribuţia pentru sănătate, numai cu cota datorată de angajat, de 5,5% în prezent, cum se calculează impozitul?

Se calculează întâi contribuţia pentru sănătate, după care se calculează impozitul din „venitul brut – contribuţia pentru sănătate”,

Noi considerăm că, pentru veniturile din jocuri de noroc, impozitul se calculează direct din venitul brut, şi nu din venitul brut diminuat cu contribuţia pentru sănătate.

Subliniem acest aspect pentru că punctele de vedere sunt foarte diferite, atât în rândul contribuabililor, cât şi al organelor fiscale, şi aceasta din cauză că prevederile legale în discuţie nu clarifică aceste probleme.

5. Pentru acelaşi venit, de 750 de lei, să comparăm obligaţiile bugetare datorate, în septembrie 2014, din jocuri de noroc, altele decât cele caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, faţă de cele din muncă, obţinute de o persoană care desfăşoară o activitate independentă, care mai obţine fie şi numai o singură sursă de venit, oricât de mică este aceasta, pentru care plăteşte contribuţia pentru sănătate.

5.1. Pentru câştigurile din jocuri de noroc, din nemuncă, de până la 66.750 de lei, inclusiv (exorbitante pentru omul de rând), obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc, altele decât cele caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, se datorează următoarele obligaţii bugetare:

5.1.1. Contribuţia pentru sănătate = 66.750 x 5,5% = 3.671 de lei.

5.1.2. Impozitul = 66.750 x 1% = 667,5 de lei.

5.1.3. Total obligaţii bugetare =3.671 + 667,5 = 4.338,5 lei.

5.1.4. Ponderea obligaţiilor bugetare în total venit = (4.338,5 x 100) : 66.750 = 6,50%.

5.2. Pentru veniturile obţinute din muncă, de o persoană care desfăşoară o activitate liberală şi care a obţinut, tot în septembrie 2014, un venit impozabil de 66.750 de lei.

Prima întrebare care se pune este următoarea: câte somităţi din lumea ştiinţei ajung să câştige, după o viaţă de muncă istovitoare, un venit de 66.750 de lei lunar (echivalentul a15.000 de euro) ?

Un medic chirurg, o somitate în lumea medicală din România, care a salvat şi salvează sănătatea şi viaţa a mii de oameni, are un salariu tarifar lunar, în iulie 2015, de 2.199 de lei (da, nu este o greşeală, de 2.199 de lei lunar), adică echivalentul a 500 de euro lunar.

O asemenea somitate din lumea medicală din România, care desfăşoară o activitate liberal şi care presupunem că ar fi obţinut un venit impozabil lunar de 66.750 de lei (echivalentul a15.000 de euro şi, respectiv a peste 30 de salarii tarifare lunare ale medicului respectiv), ar fi datorat (tot în septembrie 2014) următoarele obligaţii bugetare:

5.2.1. Contribuţia pentru sănătate = 66.750 x 5,5% = 3.671 de lei.

5.2.1. Contribuţia pentru pensie[1] = 11.490 x 31,3% = 3.596 de lei.

5.2.2. Impozitul = (66.750 – 3.671 – 3.596) x 16% = 59.483 x 16% = 9.517 de lei.

5.2.3. Total obligaţii bugetare = 3.671 + 3.596 + 9.517 = 16.784 de lei.

5.2.4. Ponderea obligaţii bugetare în total venit = (16.784 x 100) : 66.750 = 25,10%.

5.2.5. Veniturile din muncă, în total obligaţiile bugetare, sunt mai mari cu 16.784 – 4.338,5 = 12.445,50 de lei faţă de veniturile din jocuri de noroc, adică cu 387%, respectiv de 3,87 de ori.

Aceste date, cu concluziile care se desprind din acestea, sunt redate, în sinteză, în Tabelul nr. 1.

6. Pentru acelaşi venit, de 750 de lei, să comparăm obligaţiile bugetare datorate, în septembrie 2014:

6.1) de o persoană pentru din câştigurile din jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozurilor;

6.2) de o persoană pentru veniturile din muncă, obţinute dintr-o activitate liberală.

6.1. Pentru veniturile din jocuri de noroc, din nemuncă, de 66.750 de lei, inclusiv (exorbitante pentru omul de rând), obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit, NU se datorează nicio obligaţie bugetară,

6.2. . Pentru veniturile obţinute de din muncă, de o persoană care desfăşoară o activitate independentă şi care a obţinut, tot în septembrie 2014, un venit impozabil de 66.750 de lei.

6.2.1. Contribuţia pentru sănătate = 66.750 x 5,5% = 3.671 de lei.

6.2.1. Contribuţia pentru pensie = 11.490 x 31,3% = 3.596 de lei.

6.2.2. Impozitul = (66.750 – 3.671 – 3.596) x 16% = 59.483 x 16% = 9.517 de lei.

6.2.3. Total obligaţii bugetare = 3.671 + 3.596 + 9.517 = 16.784 de lei.

6.2.4. Ponderea obligaţii bugetare în total venit = (16.784 x 100) : 66.750 = 25,10%.

6.2.5. Veniturile din muncă, în total obligaţiile bugetare, sunt mai mari cu 16.784 – 0 = 16.784 de lei faţă de veniturile din jocuri de noroc.

Aceste date, cu concluziile care se desprind din acestea, sunt redate, în sinteză, în Tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1.

Nr. crt. Venitul,

în lei:

Obligaţii bugetare din jocuri de noroc Obligaţii bugetare din activitatea independentă Diferenţa de obligaţii bugetare Raportul dintre obligaţiile bugetare
0 1 2 3 4 = 3 – 2 5 = (3 : 2) x 100
1 66.750 4.338,5 16.784 12.445,5 3,87
2 66.750 0 16.784 16.784

Cu asemenea aberante prevederi legale, frauduloase pentru bugetul de stat, bine gândite în acest scop:

1) nu se stimulează munca, nu se frânează viciile, nu se reduc câştigurile fără muncă;

2) nu se aplică principiile de echitate socială şi fiscală nici în distribuirea veniturilor şi nici în impozitarea acestora;

3) are loc un proces de redistribuire parazitară a veniturilor: cei care nu muncesc sunt stimulaţi tot mai mult să nu muncească;

4) are loc o diminuare a veniturilor bugetare pe seama unor prevederi „legal frauduloase”, bine gândite în acest scop;

5) creşte numărul persoanelor dependente de jocurile de noroc, şi se agravează acest viciu, care se termină ca o boală cronică.

Psihiatrii vorbesc despre jocul de noroc patologic în situaţia în care acest comportament se manifestă prin efecte devastatoare în plan material, familial, social, profesional.

Asemănător cu ce se întâmplă în cazul consumului de droguri, jocul de noroc dezvoltă fenomenul de dependenţă, în sensul că apare nevoia de a creşte „doza” pentru a obţine o stare de bine şi de venituri cât mai mari şi permanente fără muncă, iar încercarea de a stopa jocul se însoţeşte de efecte fizice şi psihice asemănătoare dezobişnuirii de droguri (sevrajului): iritabilitate, nelinişte, dificultăţi de concentrare sau dispoziţie depresivă.

Psihiatrii atrag atenţia că nu e de glumit cu jocurile de noroc şi, noi am spune, nici cu buna credinţă a celor care au emis actualele prevederi legale de reglementare a câştigurilor fără muncă, din hazard, din jocuri de noroc.

  1. Neconstituţionalitatea şi nelegalitatea unor prevederi prin care se reglementează impozitarea câştigurilor obţinute din practicarea jocurilor de noroc.

Singura condiţie pentru triumful răului este pasivitatea oamenilor de bine.” (Edmund Burke)

Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de cei care privesc fără să facă nimic.”

(Albert Einstein)

Modul de aplicarea al articolelor 75, 76 şi 77 (ale Capitolului VIII „Venituri din premii şi din jocuri de noroc”, Titlul III „Impozitul pe venit”) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, este prevăzută şi prin „Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal”, punctele 150, 151 şi 1511.

Punctul 1511 a fost introdus prin „Hotărâre Guvernului nr. 610/2005 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004”, publicată în Monitorul Oficial nr. 575 din 4 iulie 2005, fiind în vigoare pe perioada 1 mai 2005 inclusiv –28 februarie 2011, şi care a avut următoarea formă şi conţinut:

1511. Începând cu data de 1 mai 2005 inclusiv, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinere la sursă, aplicându-se cotele de impozit de mai jos asupra venitului net calculat ca diferenţă între venitul brut şi suma neimpozabilă de 6 milioane lei, astfel:

– cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care este mai mic sau egal cu 100 milioane lei; şi

– cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 100 milioane lei..

Deosebit de important este a se reţine faptul că H.G. nr. 610/2005 nu s-a dat în aplicarea unei legi de modificare a „Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal”, ci „în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată”.

În art. 108 din Constituţia României, republicată, se prevede:

„Art. 108. Actele Guvernului

(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.

(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.[…]”.

Deci, în temeiul art. 108 din Constituţia României, orice Hotărâre a Guvernului se emite numai şi numai pentru organizarea executării unei legi, lege care trebuie să fie menţionată, clar şi precis, în preambulul Hotărârii respective la temeiul legal în baza căruia s-a emis

În cazul în care printr-o Hotărâre a Guvernului se prevede modificarea nivelului unor impozite, taxe, contribuţii etc., a materiei impozabile, a bazei de impozitare etc., dar fără să se menţioneze, clar şi precis, în preambulul Hotărârii respective, temeiul legal în baza căruia s-a emis, o asemenea Hotărâre a Guvernului este nelegală din cauză că încalcă prevederile art. 108 alin. (2) din Constituţia României.

Prevederile punctului 1511 au fost în vigoare pe perioada 1 mai 2005 inclusiv –28 februarie 2011, deci pe o perioadă de 5 ani şi 10 luni.

Punctul 1511 a fost abrogat începând cu 1 martie 2011 prin pct. 17 din „Hotărârea Guvernului nr. 150 din 23 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc”, publicată în Monitorul Oficial nr. 150 din 1 martie 2011, în vigoare cu 1 martie 2011.

De reţinut şi următoarele aspecte, deosebit de importante:

H.G. nr. 610/2005, prin care s-a introdus punctul 1511, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 575 din 4 iulie 2005, fiind legal în vigoare (în baza art. 108 din Constituţia României şi a art. 11 şi 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative) începând cu data publicării în Monitorul, respectiv cu data de 4 iulie 2005.

Prin pct. 1511 s-a prevăzut că prevederile acestuia se aplică începând cu data de 1 mai 2005 inclusiv, deci din urmă cu 64 de zile faţă data de 4 iulie 2005, care este data intrării efective şi legale în vigoare a H.G. nr. 610/2005 în care s-au publicat respectivele prevederi.

Prin art. 15 din Constituţia României, prin care principiul neretroactivităţii a fost ridicat la rangul de principiu constituţional, se dispune clar, precis şi la modul imperativ:

„(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”.

Pe o perioadă de 64 de zile (respectiv pe perioada 1 mai 2005 – 3 iulie 2005) prevederile pct. 1511 s-au aplicat cu încălcarea gravă a art. 15 din Constituţia României, fără ca cineva (Curtea Constituţională, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, organele de justiţie etc.) să fi ridicat această problemă.

Prin Constituţia României se prevede:

„Art. 108. Actele Guvernului

(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.

(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.[…]”

Prin „Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative” se prevede:

„Art. 11. Publicarea actelor normative

(1) În vederea intrării lor în vigoare, legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.[…]”

„Art. 12. Intrarea în vigoare a actelor normative[…]

(3) Actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.

În baza art. 108 din Constituţia României şi a art. 11 şi 12 din Legea nr. 24/2000, data intrării în vigoare a H.G. nr. 610/2005, a fost data publicării acesteia în Monitorul Oficial, adică data de 4 iulie 2005, şi nu data de 1 mai 2005.

Pe perioada 1 mai 2005 – 3 iulie 2005, de 64 de zile, prevederile pct. 1511 s-au aplicat cu încălcarea gravă a art. 108 din Constituţia României şi ale art. 11 şi 12 din Legea nr. 24/2000.

Prin Constituţia României se prevede:

„Art. 139. Impozite, taxe şi alte contribuţii

(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.[…]”.

„Art. 108. Actele Guvernului

(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.

(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.[…]”.

Deci, foarte important este a se reţine faptul că, în nicio condiţie, şi sub nicio formă, printr-o hotărâre a Guvernului nu se poate modifica modul de impozitare, nici cel prevăzut prin legea în aplicarea căreia se dă respectiva hotărâre de guvern, şi nici dintr-o altă lege, indiferent care este aceasta.

Aşa după cum am mai arătat, H.G. nr. 610/2005 nu s-a dat în aplicarea unei legi de modificare a „Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal”

  1. În condiţiile în care

1) „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”,

2) „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor”, iar

3) H.G. nr. 610/2005 nu s-a dat în aplicarea unei legi de modificare a „Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal”, este uşor de înţeles că prevederile pct. 1511 din H. G. nr. 610/2005 s-au aplicat cu încălcarea gravă a art. 139 şi 108 din Constituţia României, pe o perioadă de 5 ani şi 10 luni !?, fără ca cineva (Curtea Constituţională, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, organele de justiţie etc.) să fi ridicat această problemă.

11. În concluzie, prevederile 1511 din H. G. nr. 610/2005 s-au aplicat:

11.1. Pe o perioadă de 64 de zile (respectiv pe perioada 1 mai 2005 – 3 iulie 2005), cu încălcarea gravă a:

a) 15 şi art. 108 din Constituţia României,

b) art. 11 şi 12 din Legea nr. 24/2000.

11.2. Pe o perioadă de 5 ani şi 10 luni !? cu încălcarea gravă a art. 139 şi 108 din Constituţia României.

  1. Facilităţile fiscale acordate sunt direct proporţionale cu mărimea câştigurilor din nemuncă, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii.

Opera e vrednică de foc; autorul, de spânzurătoare”. (Gheorghe Şincai).

Proştii mor, dar prostia rămâne”. (I. L. Caragiale).

Prin legislaţia în vigoare se acordă facilităţi fiscale direct proporţionale cu mărimea câştigurilor din nemuncă, din hazard, din jocuri de noroc, din vicii.

  1. Pentru câştigurile din viciile de gradul I, cu jucători patologici, compulsivi de grad mai mic, care, în general, pierd sau câştigă sume mai mici, de până într-un milion de euro într-un an: acestora li se aplică o cotă derizorie de impozitare, de 1%, pentru veniturile cuvenite, la un singur joc, de până la 66.750 de lei RON, inclusiv (un venit exorbitante pentru omul de rând).
  2. Pentru câştigurile din viciile de gradul II, cu jucători patologici, compulsivi de grad ridicat, dintre care unii pierd sau câştigă şi peste 10 milioane de euro într-un an: acestora li se acordă scutiri de la impozitare pentru veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit, conform art. 77 alin. (4) lit. b).

Deci, legea nu tratează în mod egal pe toţi participanţii la jocurile de noroc.

Organizatorii de jocuri de noroc cu „cazinouri, cluburi de poker, slot-machines”, unde numai într-o singură noapte se joacă chiar şi milioane de euro, au reuşit introducerea în Codul fiscal a prevederilor art. 77 alin. (4) prin care se dispune clar, precis şi la nodul imperativ că:

„(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obţinute în bani şi/sau în natură:[…]

b) veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.”.

În timp ce milioanele de cetăţeni din această ţară, care muncesc mult şi din greu, cei mai mulţi pentru un venit lunar de circa 1.000 – 1.500 de lei, plătesc obligaţii bugetare de 32,5% (respectiv: 10,5% contribuţia pentru pensie, 5,5% contribuţia pentru sănătate şi 0,5% contribuţia pentru şomaj şi 16% impozit pe venit), câştigurile de până la 66.750 lei, inclusiv, cuvenite la un singur joc, din practicarea acestei adevărate epidemii sociale, sunt scutite de la impozitare.

Considerând că o persoană reuşeşte, într-o lună, 10 asemenea câştiguri (hazardul este hazard şi face posibil acest lucru), aceste venituri, de 10 x 66.750 = 667. 500 de lei RON (adică de 6.675.000.000 de lei ROL) sunt scutite de la impozitare.

În schimb, amărâtului acela de zilier, care, pe caniculă, munceşte cu sapa de dimineaţa şi până noaptea, pentru 50 de lei, fermierul este obligat prin lege să nu-i facă plata până nu-i aplică „reţinerea la sursă”, chir în ziua respectivă, prin calculul şi reţinerea impozitului cu cota de 16%, acordând-ui efectiv 42 de lei, cu care merge acasă pentru a întreţine soţia şi cei câţiva copii.

Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii, ci de instituţiile noastre, atunci mare este păcatul nostru”. (Charles Darwin,1839, Voyage of the Beagle, capitolul cu privire la sclavie).

Cei mici, de când este lumea, au suferit din pricina neghiobiei celor mari”. (La Fontaine, Fabule, II, 4, „Taurii şi broaştele”).

Este uşor de înţeles că acordarea acestor facilităţi fiscale pentru practicarea viciilor-jocuri de noroc s-a făcut:

1) bine gândit, şi

2) prin coruperea, cu multe milioane de euro, a unor politicieni, parlamentari şi guvernanţi cu puternice influenţe în introducerea în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a acestor facilităţi (pentru practicarea viciilor-jocuri de noroc).

Codul fiscal este plin de numeroase şi grave inechităţi şi discriminări în impozitare, povara fiscală fiind tot mai mare pentru milioanele de cetăţeni cu venituri medii şi mici şi din ce în ce mai mică, până la derizoriu (ca pondere în venitul anual total, din toate sursele de venit) pentru veniturile mari şi, în special, pentru cele foarte mari, exorbitante.

Fără a intra în amănunte pe această temă, vom prezenta numai câteva exemple.

  1. Exemple de facilităţi fiscale şi sociale acordate discriminatoriu şi inechitabil.

Dacă o societate liberă nu-i poate ajuta pe cei mulţi şi săraci, ea nu-i poate salva pe cei puţini şi bogaţi”. (J.F. Kennedy).

Nu–i plătiţi pe cei care nu muncesc şi nu–i taxaţi pe alţii pentru că muncesc”. (Arthur Laffer).

Exemplul 1.

Deducerea personală (şi aşa cu influenţă destul de mică în impozitare) care se acordă salariaţilor:

1) se acordă în sumă integrală numai pentru au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv,

2) a rămas nemodificată de 11 ani, de la 1 ianuarie 2005;

3) se acordă pentru rudele salariatului numai pană la gradul al doilea inclusiv;

4) numai pentru maxim 4 persoane aflate în întreţinere. Spre exemplu, dacă un salariat are efectiv în întreţinere 10 copii, soţia şi doi părinţi (în total 13 persoane), prin lege i se acordă deducerea personală numai pentru 4 persoane.

Deducerea personală integrală (şi aşa cu influenţă destul de mică în impozitare) care se acordă salariaţilor care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, a rămas nemodificată de 11 ani, de la 1 ianuarie 2005.

De pildă, începând cu 1 ianuarie 2003, data intrări în vigoare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, deducerea personală pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere a fost stabilită la 200 lei, acordată pentru au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv.

Începând cu la 1 ianuarie 2005, prin „Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal”, deducerea personală pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere a fost stabilită la 250 lei, acordată tot pentru au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv.

Exemplul 2.

A. Pentru milioanele de salariaţi cu venituri medii şi mici:

1. Pensia se calculează pe baza contribuţiilor efectiv achitate.

2. În cazul în care contribuţia individuală de asigurări sociale a fost reţinută, iar angajatorul nu şi-a plătit contribuţia datorată conform legii pe o perioadă mai mare de 6 luni, salariatul nu poate beneficia de pensia anticipată sau de pensia anticipată parţială până la achitarea integrală de către angajator a contribuţiilor datorate şi a majorărilor de întârziere aferente.

3. În situaţia în care contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator se prescrie, pentru perioada respectivă stagiul de cotizare al angajaţilor rămâne la o treime din timpul lucrat.

Pentru punctele 2 şi 3 de mai sus, a se vedea pct. 37 şi 38 din „Ordinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale”.

4. Pensionarea acestora se face, obligatoriu, la 65 de ani.

5. Vârsta de pensionare, de 65 de ani, este obligatorie şi pentru elitele ştiinţei româneşti, care sunt pe cât de apte să desfăşoare activitate şi după această vârstă, pe atât de necesare, prin activitatea lor, pentru societate.

B. Pentru tot mai mulţi dintre „bugetarii de lux mai presus de lege cu venituri exorbitante”, se aplică tot mai mult prevederile legale „de excepţie”, dintre care unele sunt prezentate în cele ce urmează.

1. Bugetarii de lux mai presus de lege cu venituri exorbitante nu plătesc contribuţia pentru pensie la venitul brut, aşa cum plătesc milioanele de salariaţi al căror venit brut este, de mai mulţi ani, de circa 200 – 300 de euro, ci la o sumă derizorie, ridicolă faţă de venitul brut al lor.

Bugetarii cu venituri exorbitante (unii cu venituri de peste 30.000 de euro lunar, dintre care unii desfăşoară o activitate frauduloasă, infracţională), au reuşit să introducă în lege, cu bună ştiinţă, prevederi în baza cărora, pe parcursul anilor de muncă, pe perioada cât obţin asemenea venituri, să nu plătească contribuţia pentru pensie la venitul brut, aşa cum plătesc milioanele de salariaţi al căror venit brut este, de mai mulţi ani, de circa 200 – 300 de euro, ci la o sumă derizorie, ridicolă faţă de venitul brut al lor.

De pildă, în baza art. 29622 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru pensie nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Aşa după cum a relatat pe larg mass-media, în anul 2012, preşedintele Comisii de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a avut un salariu lunar de peste 30.000 de euro, iar într-un interval de numai două luni (în noiembrie şi decembrie 2012) a încasat, cu prime şi cu sporuri, un venit total de 151.851 de euro (a se vedea şi https://www.google.ro/search?q. Ziarul Financiar-Feb 19, 2014).

În ultimele două luni ale anului 2013, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a încasat un venit brut total de 72.094 de euro, iar prim-vicepreşedintele 69.043 de euro, dintre care 50.946 de euro în luna decembrie 2013.

Asemenea venituri sunt cu adevărat halucinante, sunt uluitoare pentru cetăţenii oneşti ai acestei ţări.

În cazul în care contribuţia pentru pensie s-ar fi calculat (precum la milioanele de salariaţi al căror venit brut era, în perioada respectivă, de circa 200 – 300 de euro), din venitul brut, la venit brut de 151.851 de euro aceasta ar fi fost de 151.851 x 10,5% = 15.944 de euro.

În anul 2012, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 2.117 de lei.

Echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 2012 = 5 x 2.117 = 10.585 de lei.

La un curs de 4,50 de lei pentru un euro, contribuţia pentru pensie, achitată efectiv pentru venitul brut de 151.851 de euro, a fost de 10.585 : 4,50 = 2.352 de euro, adică cu cota de … 1,53%.

În timp ce milioanele de salariaţi, cu venituri lunare de circa 200 – 300 de euro, achită contribuţia pentru pensie cu cota de 10,5% din venitul brut, „bugetarii de lux mai presus de lege cu venituri exorbitante” contribuie la sistemul de pensii cu o cotă de derizorie, ridicolă, de până la 7 ori mai mică.

În baza art. 29626 alin. (1) lit. a) şi b), şi a art. 29621 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele care realizează venituri din profesii libere (precum cele din exercitarea profesiilor medicale) au datorat, în anul 2012, contribuţia pentru pensie cu cota integrală, de 31,3%, deci cu o cotă de 31,3% : 1,53% = 21,46 de ori mai mare decât cota „bugetarilor de lux mai presus de lege cu venituri exorbitante”.

2. Pentru bugetarii de lux mai presus de lege cu venituri exorbitante pensia nu se calculează pe baza contribuţiilor efectiv achitate pe parcursul anilor de muncă al acestora, aşa cum se calculează pentru milioanele de salariaţi, ci pe baza unor venituri pe cât de exorbitante, pe atât de bine aranjate în acest scop.

Când se iese la pensie, stabilirea pensiilor se face pe baza mediei tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizata la data deschiderii dreptului de pensie la alegerea persoanelor.

Pentru ca pensie să fie cât mai mare, se aranjează ca, în ultimul an de activitate şi, în mod deosebit în ultimele 6 luni, să se cumuleze venituri enorme, inclusiv din anii anteriori, aranjate şi lăsate neîncasate cu bună ştiinţă în acest scop, pentru ca baza de calcul a pensiei să fie cât mai mare, pentru ca şi pensia să fie pe măsură.

Pentru că fiecare şi-a stabilit prevederi legale în calculul pensiei după câtă putere are (după principiul dreptului forţei, nu al forţei dreptului), unii bugetari de lux mai presus de lege cu venituri exorbitante şi-au introdus în lege prevederi speciale pentru ei în baza cărora unii beneficiază de o pensie egală cu indemnizaţia netă pe 6 luni de activitate, alţii beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută din ultima lună, sau în funcţie de ultimul salariu.

Pensiile astfel stabilite (1) se acordă şi unor persoane care au săvârşit fapte grave în exercitarea profesiei, inclusiv infracţionale, şi (2) se actualizează frecvent în raport cu anumite criterii tot foarte avantajoase, bine stabilite de aceştia, numai pentru ei, în interes propriu.

În prima parte a anului 2010, mass-media au prezentat numeroase exemple, atât de persoane care au muncit mult şi din greu, până la 40 – 45 de ani, şi care au ieşit la pensie cu circa 600 de lei RON lunar, cât şi de salariaţi „de stat”, plătiţi din bani publici, cu vechime mult mai mică (unii chiar şi cu numai 25 de ani de muncă) şi cu contribuţii pentru pensie derizorii în unele cazuri, care, în baza unor „legi speciale”, li s-a stabilit o pensie lunară de până la 36.000 de lei RON (de 360.000.000 de lei ROL !?), deci de până la 60 de ori mai mare decât pensia medie a marii majorităţi a salariaţilor din această ţară.

3. Bugetarii de lux mai presus de lege cu venituri exorbitante nu li se aplică nici vârsta „standard” de pensionare, de 65 de ani, care se aplică milioanelor de salariaţi din această ţară.

Pentru unii nici nu s-a stabilit o vârstă maximă de pensionare.

Pensionarea unora se face după alte criterii decât vârsta, precum după expirarea unui anumit număr de mandate (indiferent care este starea fizică şi intelectuală a acestora).

O legislaţie a pensiilor, care admite elaborarea de „legi speciale” pentru acordarea de pensii „puternicilor zilei”, echivalează cu o legislaţie în care se aplică dreptul forţei, şi nu forţa dreptului, chiar de către cei care sunt investiţi, prin lege, cu înfăptuirea justiţiei sociale.

Prevederile art. 16 din constituţia României prin care se proclamă „Egalitatea în drepturi”, prin care se dispune că „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.” şi că „(2) Nimeni nu este mai presus de lege.” rămân vorbe-n vânt atunci când este vorba de satisfacerea unor interese personale de către unii indivizi „mai presus de lege”, care, cu bună ştiinţă, încalcă unele principii constituţionale fundamentale pentru realizarea propriilor interese.

  1. Învăţăminte din ceea ce a fost Caritas-ul.

 „Pâine şi jocuri. Din latină: Panem et circenses. Iuvenal, Satirae, X, 81. În perioada imperiului, romanii decăzuseră într-atât încât se mulţumeau să li se dea gratuit hrana zilnică şi jocuri de circ, iar în rest nu mai făceau nimic şi nu participau la treburile politice ale statului; aceştia nu mai erau interesaţi decât a se hrăni şi distra. Expresia se utilizează la adresa acelor cârmuitori care oferă poporului mâncare şi jocuri pentru a-i deturna de la problemele acute ale societăţii.

Dezvoltarea economică şi socială a unei ţări, prosperitatea acesteia, bunăstarea întregii populaţii, armonia şi pacea socială depind în foarte mare măsură şi de raţiunea cu care sunt făcute legile.

Cu speranţa că vor fi sensibilizaţi politicienii, parlamentarii şi guvernanţii pentru adoptă măsurile legislative ce se impun pentru stoparea şi prevenirea producerii numeroaselor şi gravelor neajunsuri pe care le generează în prezent practicarea unor jocuri de noroc (devenite o problemă naţională majoră), am considerat necesar a aminti principalele elemente fie şi numai pentru ceea ce a fost Caritas-ul.

Caritas [a se vedea http://ro.wikipedia.org/wiki/Caritas_(joc_piramidal)] a fost un joc de tip piramidal care a funcţionat în România între aprilie 1992 şi august 1994.

A atras milioane de deponenţi din toată ţara care au investit mai mult de 1.000 de miliarde de lei vechi (până la 5 miliarde de dolari americani) înainte de a da faliment în 14 august 1994.

La data declarării falimentului avea datorii de 450 milioane de dolari americani.

Compania „Caritas” a fost fondată sub forma unei societăţi cu răspundere limitată cu un capital de numai 100.000 de lei (500 USD).

Caritas-ul a atras un număr de 400.000 deponenţi din întreaga ţară, care au investit 1.257 miliarde lei (până la 5 miliarde de dolari americani ? aproape 1 miliard USD) înainte de a da faliment la data de 14 august 1994, când a înregistrat o datorie de 450 milioane USD.

Plăţile încetaseră, de fapt, în octombrie 1993.

Fondatorul şi proprietarul afacerii a fost condamnat în anul 1995 la un total de 7 ani de închisoare pentru fraudă, dar a făcut apel şi i s-a redus termenul de pedeapsă la numai doi ani.

Nemulţumit şi de această perioadă de pedeapsă, el s-a adresat Curţii Supreme de Justiţie şi sentinţa i-a fost micşorată la un an şi jumătate de închisoare.

A fost eliberat la data de 14 iunie 1996.

Opinia publică nu cunoaşte nici până acum care este motivul pentru care autorităţile au permis acest joc piramidal şi către ce destinaţii s-au îndreptat banii depunătorilor.

Contabilitatea firmei era mai mult decât neglijentă, iar procesele între deponenţi şi compania Caritas au rămas nefinalizate.

În mass-media s-a spus că banii au ajuns, în bună parte, în buzunarele unor politicieni, poliţişti, SRI-şti precum şi ale apropiaţilor acestora.

Pe unii dintre politicieni, obţinerea acelor bani i-a propulsat înainte, iar astăzi pot fi regăsiţi în importante funcţii publice sau ca deţinători ai unor afaceri prospere.

Ei n-au nici un interes în clarificarea faptelor deoarece „Caritas” a funcţionat pentru a concentra banii unui număr mare de cetăţeni naivi în buzunarele unui număr mic de nomenclaturişti, formând astfel o parte a actualei clase de îmbogăţiţi a României.

Concomitent, a fost permisă organizarea şi a altor jocuri de noroc, adică şi a altor afaceri similare şi în alte zone ale ţării, precum „Philadelphia”, „Gerald” sau „Mondoprosper”.

Caritas a rezistat 2 ani de zile din cauza: (1) lăcomiei depunătorilor, care doreau să câştige, în câteva luni, fără muncă, de 8 ori mai mult decât sumele avansate: (2) a sprijinului făţiş al autorităţilor locale şi centrale (inclusiv politicieni, parlamentari şi guvernanţi): (3) a unei legislaţii total necorespunzătoare în reglementarea jocurilor de noroc.

Sunt şi puncte de vedere care, în baza unor argumente greu de combătut, susţin că actualele reglementări din domeniul jocurilor de noroc au fost bine gândite, concepute şi emise, de cei interesaţi, adică de organizatorii jocurilor de noroc.

Altfel spus, întâi s-au aranjat reglementările în domeniul jocurilor de noroc, inclusiv din punctul de vedere al impozitării acestora şi al acordării facilităţilor fiscale, după care a avut loc organizarea acestora, pe terenul legislativ bine pregătit, inclusiv printr-o campanie publicitară, bine pusă la punct şi cu multe facilităţi şi aceasta, prin care s-a reuşit şi se reuşeşte permanent, convingerea unui număr cât mai mare de persoane despre şansa ce li se oferă de a ajunge bogaţi şi fără muncă, numai prin participarea la un anumit joc de noroc.

Acestea a fost „marele secret” şi pentru succesul „afacerii Caritas”, în urma căreia peste 100.000 de persoane, convinse de organizatori că se vor îmbogăţi rapid, enorm şi fără muncă, şi-au pierdut locuinţele, autoturismele şi agoniseala de-o viaţă din cauza participării la acest joc din lăcomia de a câştiga, în câteva luni, fără nici un efort, de 8 ori mai mult decât sumele avansate.

Protecţia socială presupune măsuri din partea statului şi pentru stoparea unor asemenea grave fenomene sociale prin care se cultivă dorinţa de câştig fără muncă, prin care se promovează, prin cele mai deghizate şi mai perverse forme atractive pentru cultivarea dependenţei de jocurile de noroc la un număr cât mai mare de cetăţeni.

Edificator în acest sens sunt şi campaniile în mass-media şi emisiunile unor posturi naţionale de televiziune care, mai multe zile pe săptămână, alocă seara câteva ore bune pentru promovarea îmbogăţirii fără muncă prin participarea la un anumit tip de joc de noroc.

  1. În loc de concluzii.

Cine nu împiedică fapta rea, atunci când poate, acela îndeamnă la ea”. (Seneca, Troades., 290).

Imperiile viitorului vor fi imperiile minţii”. (Winston Churchill).

Pentru jocurile de noroc se impune:

(1) adoptarea unor reglementări clare, precise şi raţionale;

(2) un tratament fiscal distinct faţă de cel aplicat oricărui alt venit, indiferent de sursa acestuia, şi cu atât mai mult faţă de veniturile din muncă obţinute cu multă trudă;

(3) supraimpozitarea acestora, ca vicii, şi

(4) un control permanent şi exigent.

Cu toate că sunt cunoscute (şi încă vii în amintirea noastră) numeroasele şi gravele neajunsuri pe care le-au generat practicarea unor jocuri de noroc (devenite o adevărată problemă naţională majoră), precum „Caritas-ul”, politicienii, parlamentarii şi guvernanţii nu adoptă, cu bună ştiinţă, măsurile legislative ce se impun pentru stoparea şi prevenirea producerii unor asemenea fenomene.

Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii români procedează contrar raţiunii umane, legilor şi principiilor economice elementare, dintre care unele au fost exprimate de Arthur Laffer printr-o maximă de o rară frumuseţe: „Nu–i plătiţi pe cei care nu muncesc şi nu–i taxaţi pe alţii pentru că muncesc”.

Am subliniat aceste aspecte şi cu speranţa că politicienii, parlamentarii şi guvernanţii vor înţelege că „Ordinea este prima lege a universului” (Alexander Pope – Essay on Man), că „Legea este ordine şi o lege bună înseamnă o ordine bună”. (Aristotel), că „Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite” (Euripide), şi că „O lege bine gândită nu lasă loc mai multor interpretări”. „Optima lex est quae minimum iudici seu arbitrio iudicisrelinquit”.

Pitagora, încă de acum 2.500 de ani?!, în „Legile morale şi politice”, a ţinut să atragă atenţia că „Nu trebuie nici geniu, nici taine, nici minuni pentru a da legile raţiunii: e de ajuns o minte luminată şi o judecată simplă”. Fericite vremuri vor fi acelea în care vom avea şi noi românii politicieni, parlamentari şi guvernanţi care vor fi în stare „a da legile raţiunii”.

Grav este faptul că de 25 de ani se vorbeşte de haosul din legislaţia fiscală, dar fără ca triumfătorii noştri politicieni, parlamentari, guvernanţi, constituţionali şi super-magistraţi să înţeleagă că „Legea e moartă, când triumfă sceleraţii” (France, Les Dieux ont soif 27), că „Toate încep să fie nesigure de îndată ce ne îndepărtăm de drept” (H. Grotius), şi că „O singură lege proastă e de ajuns ca să revolte un întreg popor” (Proverb grec. Pitagora. Legile morale şi politice) sau, am spune noi, „O singură lege proastă e de ajuns ca să sărăcească bugetul statului”.

Cei care introduc, cu bună ştiinţă (fie din interese personale, fie din cele ale grupurilor de interese nelegitime din care fac parte, fie că sunt mituiţi cu sume enorme), asemenea frauduloase (pentru bugetul statului) prevederi legale ar trebui să reţină, ca valoroase învăţături, şi următoarele maxime, care li se potrivesc foarte bine:

Ticăloşia câtorva este o nenorocire pentru toţi”. (Syrus, 663).

Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni” (Platon 427-347 î.H.).

Cei mici, de când este lumea, au suferit din pricina neghiobiei celor mari”. (La Fontaine, Fabule, II, 4, „Taurii şi broaştele”).

Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii, ci de instituţiile noastre, atunci mare este păcatul nostru”. (Charles Darwin,1839, Voyage of the Beagle, capitolul cu privire la sclavie).

Cine nu împiedică fapta rea, atunci când poate, acela îndeamnă la ea”. (Seneca, Troades., 290)

Parlament mare, minţi odihnite, reglementări trăsnite”. (N. Grigorie Lăcriţa).

Proştii mor, dar prostia rămâne”. (I. L. Caragiale).

Schimbare politică. Alţi ciobani, alţi câini, aceleaşi oi”. (Valeriu Butulescu – Frunze fără ram.).

Spuma asta-nveninată, astă clică, ăst gunoi, care-a ajuns a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!

ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie, numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

prea şi-au arătat arama sfâşiind această ţară, prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară”.

(Prelucrare de N. Grigorie Lăcriţa după Scrisoarea III-a, de M. Eminescu).

[…]Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!

A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns

Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău!

Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,  

Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,

Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi.

Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii,[…]

(Din poezia Cârmacii, de Alexandru Vlahuţă).

 

Bibliografie.

Dicţionarul Explicativ al Limbii române (DEX).

Constituţia României.

Legea nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/2003.

Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112/2004.

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 672/2005, în vigoare începând cu data de 26 iulie 2005.

Hotărâre Guvernului nr. 610/2005 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004”, publicată în Monitorul Oficial nr. 575 din 4 iulie 2005.

Hotărârea Guvernului nr. 150 din 23 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc”, publicată în Monitorul Oficial nr. 150 din 1 martie 2011.

Pagini de Internet:

noinu.ro/…/sumele-reale-pe-care-le-pierde-giovani-be.

https://www.google.ro/search?q. Ziarul Financiar-Feb 19, 2014.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Caritas_(joc_piramidal).

Grigorie N. Lăcriţa. Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate. Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-031-1. 194 pg.

  1. Grigorie-Lăcriţa. Necesitatea regândirii reglementării şi impozitării jocurilor de noroc. Revista „Tribuna economică” nr. 12/2010, pg. 13-38.
  2. Grigorie-Lăcriţa, Vasile Radu Pop. Necesitatea regândirii reglementării şi impozitării jocurilor de noroc. Revista „Impozite şi taxe” nr. 5-6/2011, pg. 61-62.
  3. Grigorie-Lacrita. Impozitarea jocurilor de noroc. Revista „Impozite şi taxe” nr. 12/2011, pg. 52-53.

Dr. Grigorie Lăcriţa, Pop Vasile Radu. Fiscalitate. Necesitatea reglementării optime a impozitării jocurilor de noroc. Revista „Consulting Review” nr. 6/2010

Anexa nr. 1.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul III. „Impozitul pe venit”,

Capitolul VIII. „Venituri din premii şi din jocuri de noroc”, articolele 75, 76 şi 77.

CAPITOLUL VIII. Venituri din premii şi din jocuri de noroc[2]

Codul fiscal:

Art. 75. Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc

(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.

(11) Nu sunt venituri impozabile materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor.

(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile şi serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.

Norme metodologice:

  1. În această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natură, ca de exemplu:

– venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii;

– venituri sub formă de premii în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale, altele decât:

a) veniturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

b) veniturile plătite de entitatea cu care aceştia au relaţii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

– venituri sub formă de premii obţinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivit legii.

venituri impozabile obţinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.

Prin câştiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, în scopul acordării unor câştiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.

Adiţionarea sumelor din care se acordă câştigurile de tip jack-pot se realizează în cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel puţin două maşini mecanice sau electronice cu câştiguri, evidenţierea acumulării putând fi realizată prin dispozitive auxiliare sau în cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate în sistem.

Organizatorii activităţii de exploatare a maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri au obligaţia de a evidenţia distinct câştigurile de tip jack-pot acordate.

1501. În scopul delimitării veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate câştiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanţilor la joc de către orice persoană juridică autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaţiei în materie.

Codul fiscal:

Art. 76. Stabilirea venitului net din premii

Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii şi suma reprezentând venit neimpozabil.

Art. 77. Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc

(1) Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranşe de venit brut – lei – Impozit – lei –
până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 – 445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000 lei

(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de venituri.

(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obţinute în bani şi/sau în natură:

a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;

b) veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obţinut venitul respectiv.

În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depăşeşte plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct faţă de veniturile obţinute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.

(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.

(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Norme metodologice:

  1. Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi să organizeze evidenţa astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoană fizică şi să reţină impozitul datorat aferent acestuia.

În situaţia în care în cursul aceleiaşi zile aceeaşi persoană fizică efectuează mai multe operaţiuni care generează câştiguri la jocuri de tip cazino, de la acelaşi organizator, atunci organizatorul are obligaţia să recalculeze impozitul stabilit anterior astfel:

– se însumează câştigurile realizate;

– se diminuează nivelul astfel stabilit cu suma reprezentând venitul neimpozabil de 600 lei/zi;

– la baza impozabilă astfel determinată se aplică cotele de impozit prevăzute la art. 77 alin. (2), determinându-se astfel impozitul datorat;

– din impozitul datorat se deduce impozitul calculat şi reţinut anterior rezultând impozitul datorat recalculat la sfârşitul zilei.

1511. Abrogat

Codul fiscal:

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă şi festivaluri de poker, impozitul anual datorat se determină de către organul fiscal competent.

(8) Contribuabilii care obţin venituri din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7) au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat, potrivit prevederilor art. 83 alin. (12). Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat pentru veniturile din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7), pe baza declaraţiei privind venitul realizat, şi emite decizia de impunere, la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Impozitul de achitat pentru veniturile din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7), conform deciziei de impunere anuale, se plăteşte în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanţelor bugetare.

(9) Impozitul anual datorat pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la alin. (7) se determină prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranşe de venit brut – lei – Impozit – lei –
până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 – 445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000 lei

(10) Pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la alin. (7), fiecare organizator/plătitor de venituri are următoarele obligaţii:

a) transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor referitoare la fiecare venit brut, primit în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent, în formă scrisă;

b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.

(11) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (10) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”.

Anexa nr. 2. Prevederile legale din care rezultă că pentru veniturile din jocuri de noroc nu se datorează nici impozit şi nici contribuţiile sociale.

Art. 29621. Contribuabili

(1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, după caz:

a) întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;

b) membrii întreprinderii familiale;

c) persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;

d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;

e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;

f) persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului, din activităţi de natura celor prevăzute la art. 52 alin. (1), precum şi cele care realizează venituri din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e);

g) persoanele care realizează venituri din activităţile agricole prevăzute la art. 71 alin. (1);

h) persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 71 alin. (2) şi (5);

i) persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) datorează contribuţii sociale obligatorii pentru veniturile realizate, numai dacă aceste venituri sunt impozabile potrivit prezentului cod.”.

Concluzii care se desprind din art. 29621:

  1. Se datorează contribuţiile sociale obligatorii, pentru pensie şi pentru sănătate, numai pentru veniturile impozabile potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
  2. 2. Pentru veniturile NEimpozabile prevăzute prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, NU se datorează contribuţiile sociale obligatorii, pentru pensie şi pentru sănătate.
  3. Pentru veniturile impozabile prevăzute prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se datorează numai contribuţia pentru sănătate.
  4. Pentru veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit, venituri prevăzute la art. 77 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, NU se datorează contribuţiile sociale obligatorii, respectiv contribuţia pentru pensie şi contribuţia pentru sănătate.

*

Art. 29626. Cotele de contribuţie

(1) Cotele de contribuţie pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 sunt cele prevăzute la art. 29618 alin. (3), respectiv:

a) cota integrală, pentru contribuţia de asigurări sociale, corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, potrivit legii;

b) cota individuală, pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

(2) Contribuabilii cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit datorează contribuţia individuală de asigurări sociale.”.

Concluzii care se desprind din art. 29626: persoanele care au calitatea de contribuabil la sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate datorează contribuţia cu cota individuală.

*

Art. 29627. Contribuabilii

(1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se datorează şi de către persoanele care realizează venituri din:

a) Abrogată

b) investiţii;

c) premii şi câştiguri din jocuri de noroc;

d) operaţiunea de fiducie, potrivit titlului III;

e) alte surse, astfel cum sunt prevăzute la 78.

(2) Persoanele care nu realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 296^21 alin. (1) lit. a) – d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b) – d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor prevăzute la alin. (1).

(3) Persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la alin. (1) plătesc contribuţia asupra tuturor acestor venituri. Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară.”.

Concluzii care se desprind din art. 29627:

  1. Persoanele care nu realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 296^21 alin. (1) lit. a) – d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b) – d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) AU obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor prevăzute la alin. (1).
  2. Persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 29621 alin. (1) lit. a) – d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b) – d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e), NU AU obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor prevăzute la alin. (1) al art. 29627, deci inclusiv pentru câştigurile din jocuri de noroc.

*

Art. 29629. Baza de calcul[…]

(3) Pentru veniturile din premii şi câştiguri din jocuri de noroc, astfel cum sunt menţionate la art. 75, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 76.[…]”.

Concluzii care se desprind din art. 29629: la art. 76 nu se vorbeşte despre veniturile din câştiguri din jocuri de noroc, ci numai despre veniturile din premii.

Chiar dacă la art. 76 nu se vorbeşte despre veniturile din câştiguri din jocuri de noroc, ci numai despre veniturile din premii, admiţând că şi pentru veniturile din câştiguri din jocuri de noroc baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 76, adică venitul net, care este diferenţa dintre venitul din premii şi suma reprezentând venit neimpozabil, rezultă că pentru veniturile din câştiguri din jocuri de noroc, până la nivelul maxim al venitului neimpozabil, baza de calcul este 0 (zero).

Exemplu:

Conform art. 77 alin. (4) lit. b), nu sunt impozabile venituri obţinute în bani şi/sau în natură obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

Venitul din premii = 66.750 de lei.

Venit neimpozabil = 66.750 de lei.

Având în vedere că prin art. 77 alin. (4) lit. b) se dispune clar, precis şi la modul imperativ că „Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii şi suma reprezentând venit neimpozabil.”, rezultă: venitul net = venitul din câştiguri din jocuri de noroc – suma neimpozabilă = 66.750 – 66.750 = 0.

Cum prin art. 29629 alin. (3) se dispune clar, precis şi la modul imperativ că pentru veniturile din câştiguri din jocuri de noroc, baza de calcul al contribuţiei este venitul net, prevăzut la art. 76, rezultă că pentru toate câştigurile obţinute „ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit” baza de calcul = 0.

*

Art. 75. Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc[…]

(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile şi serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.

Norme metodologice:

150. În această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natură, ca de exemplu:[…]

venituri impozabile obţinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.

Prin câştiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, în scopul acordării unor câştiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.

Adiţionarea sumelor din care se acordă câştigurile de tip jack-pot se realizează în cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel puţin două maşini mecanice sau electronice cu câştiguri, evidenţierea acumulării putând fi realizată prin dispozitive auxiliare sau în cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate în sistem.

Organizatorii activităţii de exploatare a maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri au obligaţia de a evidenţia distinct câştigurile de tip jack-pot acordate.

1501. În scopul delimitării veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate câştiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanţilor la joc de către orice persoană juridică autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaţiei în materie.”.

Concluzii care se desprind din art. 75 (în integritatea sa). Reglementarea impozitării veniturilor din premii (din muncă) trebuie să se facă distinct şi diferit faţă de impozitarea veniturilor din jocuri de noroc (din nemuncă, din hazard, din vicii).

*

Art. 76. Stabilirea venitului net din premii

Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii şi suma reprezentând venit neimpozabil.”.

Concluzii care se desprind din art. 76.

Din art. 29629 alin (3) rezultă că „Pentru veniturile din premii şi câştiguri din jocuri de noroc, astfel cum sunt menţionate la art. 75, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 76.”. Mai precis, baza de calcul al contribuţiei pentru veniturile din jocuri de noroc = venitul net = venitul din premii – suma reprezentând venit neimpozabil.

*

Art. 77. Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc[…]

(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obţinute în bani şi/sau în natură:[…]

b) veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.[…]”.

Concluzii care se desprind din art. 77 alin. (4) lit. b). Nu sunt impozabile veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

[1] În baza art. 29626 alin. (1) lit. a) şi b), şi a art. 29621 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru „persoanele care realizează venituri din profesii libere” cotele de contribuţie sunt: „a) cota integrală, pentru contribuţia de asigurări sociale, corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, potrivit legii; b) cota individuală, pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate”.

[2] Sublinierile din texte ne aparţin şi au fost făcute cu scopul de a evidenţia cu uşurinţă principalele aspecte discutate.

Despre autor

N. Grigorie Lăcrița

N. Grigorie Lăcrița

LĂCRIŢA, Nicolae Grigorie
Studii: Facultatea de Ştiinţe Economice din Craiova, secţia Finanţe (1975); doctor în economie (1982).
Activitate: După terminarea facultăţii, a lucrat în unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţu­rilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii. Între anii 1991-2012 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de control fiscal şi metodologie. Este conferenţiar universitar, disciplinele predate fiind „Finanţe publice” şi „Fiscalitate”. A dobândit calităţile de evaluator în spe­cia­litatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al CECCAR. A încheiat şi executat peste 45 de contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Publicaţii: Practician de elită şi deopotrivă teoretician, a publicat 101 cărţi prin cele mai mari edituri din România şi peste 2.500 de articole în literatura de specialitate, în diferite publicaţii şi în mass-media. În perioada 1999-2004 a publicat, pe cont propriu, revista „Ghid Fiscal”.

Premii şi distincţii: Pentru contribuţia adusă la abordarea problemelor fiscalităţii a fost distins cu „Laurii Tribunei economice”, în anii 1999 şi 2004, primind „Diploma”, „Medalia” şi „Coroana de laureat”.

Recomandari editoriale

Parteneri
Baroul Dolj
Baroul Olt
Baroul Maramures
Baroul Suceava