Specialistii romani si-au prezentat recent opinia pe marginea Codului european „Cele mai bune practici privind procedurile antitrust”, documentul intocmit de Comisia Europeana fiind de fapt un cumul al tuturor procedurilor antitrust europene, de la inaintarea unui dosar si pana la adoptarea unei decizii de catre Comisie.

Raspunsul specialistilor romani, parte a proiectului CSDE „Antitrust: o mai mare transparenta si previzibilitate a procedurilor”, (CSDE-SCE-4), vizeaza acele prevederi ale Codului care risca sa puna probleme in aplicare.

In opinia autoarelor, Cristina Gonta si Mihaela Ion, “Codul de Bune Practici (Codul) propus de Comisie, chiar daca nu are forta juridica a unei legi, are drept scop sporirea transparentei si eficientei investigatiilor initiate de Comisie, precum si clarificarea unor situatii procesuale pentru partile implicate în investigatii”.

Mai mult, codul “apare ca fiind cel mai avansat instrument european pentru protectia drepturilor procesuale mai ales prin recunoasterea caracterului adversarial al procedurilor initiate in baza Articolelor 101 si 102 din Tratat,  prin recunoasterea privilegiului împotriva auto-incriminarii si prin clarificarile aduse pozitiei ofiterilor care garanteaza respectarea drepturilor procesuale în timpul investigatiilor. Cu toate acestea dezvoltarea si aplicarea unor noi principii ar fi binevenita în viitor în acest domeniu”.

Autoarele raspunsului la consultarea europeana au propus, in baza analizei documentului, un set de elemente care trebuie avute in vedere la finalizarea Codului de bune practici:

“1.    În primul rând, ar fi binevenita clarificarea notiunii de interes legitim si a situatiilor în care autoritatile publice justifica un interes legitim pentru a depune o plângere. De asemenea, ar fi binevenita notificarea companiilor împotriva carora se depun plângeri despre continutul plângerilor respective si despre drepturile procesuale ale acestora.

2.    Considerând ca faza initiala este una deosebit de importanta pentru derularea procedurilor ulterioare, credem ca ar fi binevenita clarificarea criteriilor de admisibilitate ale plângerilor depuse de terti.  Mai precis, ar fi de dorit ca Comisia sa precizeze care este natura informatiilor de care tine cont atunci când decide sa initieze o investigatie si care sunt informatiile pe care le ignora.

O alta problema care ar necesita lamuriri este ce se întâmpla cu informatiile din plângerile carora Comisia nu le da curs.

De asemenea, reguli mai clare ar fi binevenite pentru stabilirea jurisdictiei Comisiei în raporturile sale cu autoritatile nationale si identificarea situatiilor în care „migratia” de informatii este posibila sau necesara între Comisie si autoritatile nationale.

3.    În ceea ce priveste solicitarile de informatii, acestea ar trebui sa precizeze care este scopul lor si care sunt actele pe care Comisia intentioneaza sa le analizeze.

4.    În legatura cu inspectiile pe care le organizeaza Comisia, Codul ar putea fi suplimentat cu o prevedere care ar îndreptati companiile sa conteste chiar decizia prin care se hotaraste initierea unei investigatii.

5.    Ar fi binevenita clarificarea situatiei probelor obtinute în mod ilegal. Chiar daca Codul indica la punctul 77 ca partile ar putea fi interogate oricând în legatura cu natura serioasa si „curata”a probelor aduse, aceasta prevedere ar putea fi suplimentata cel putin cu definirea probelor obtinute ilegal si cu interzicerea folosirii acestora în cadrul investigatiilor Comisiei.

6.    Deciziile Comisiei ar trebui sa precizeze în detaliu care sunt faptele si baza legala care au justificat adoptarea deciziilor sale.

7.    Având în vedere ca punctul 40 din Cod precizeaza ca observatori independenti pot fi admisi la audientele orale, o modificare ulterioara în sensul de a indica cu exactitate cine poate fi observator si care sunt conditiile în care acestia pot participa la audiente ar fi binevenita.

8.    Nu în ultimul rând, consideram ca ar fi binevenite reguli mai clare referitoare la interzicerea divulgarii informatiilor obtinute în timpul audientelor orale.”

Alte articole pe aceeasi tema:

1. Conferinta „Politica maritima integrata a Uniunii Europene”
2. Interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii Europene de catre instantele din Romania
3. Proiect CSDE: Modernizarea pietei europene a achizitiilor publice
4. Conferinta CSDE – «Curtea de Justitie a Uniunii Europene – istorie, politica, drept»
5. UE propune introducerea unitara a serviciilor de interpretare si traducere în procedurile penale