Dreptul la mostenire apartine oricarei persoane, atunci cand indeplineste conditiile cerute de lege. In legislatia romaneasca mostenirea poate fi legala sau testamentara, cele doua forme putand chiar coexista. Oricare ar fi tipul succesiunii, legea da dreptul unor anumite categorii de mostenitori sa primeasca o parte din mostenire, indiferent de vointa celui care a testat ( persoana decedata care a lasat mostenirea).

Cine sunt mostenitorii rezervatari?

Aceste drepturi legale sunt reunite sub forma rezervei succesorale, reglementate de Codul Civil. Se poate spune deci ca rezerva succesorala este acea parte a succesiunii la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii si chiar impotriva vointei testatorului. Persoanele stabilite prin lege ca beneficiari ai rezervei succesorale sunt descendentii defunctului si ascendentii privilegiati, cu alte cuvinte copiii – indiferent de gradul de rudenie si indidiferent ca provin din casatorie sau ca au fost adoptati cu drepturi depline, respectiv parintii persoanei decedate. Pe langa acestia, sotul supravietuitor are si el dreptul la rezerva, cuantumul care ii revine acestuia fiind stabilit prin legea 319/1994 privind drepturile sotului supravietuitor.

Dreptul la rezerva este limitat prin lege de conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca mostenitorii si anume: conditii necesare pentru a veni la mostenire (capacitatea succesorala, vocatia concreta si sa nu fie nedemni) faptul de a nu fi fost dezmosteniti, cand defunctul a pevazut acest lucru prin testament, si faptul de a nu fi renuntat la drepturile succesorale.

Care este rezerva disponibila din mostenire?

Codul civil instituie cateva reguli privind calculul efectiv al cuantumului mostenirii, asa numita masa succesorala. Astfel, mostenirea este compusa din doua parti – cotitatea disponibila si rezerva succesorala, dintre care numai prima este mentionata expres in Cod. Daca spre exemplu defunctul a lasat testament ori a facut donatii si are si mostenitori rezervatari, in acest caz masa succesorala este compusa din cotitatea disponibila si rezerva succesorala, la care se adauga eventualele donatii pe care le-a facut defunctul.

Cuantumul rezervei se stabileste si in functie de cati mostenitori a lasat defunctul. Este important de mentionat ca ascendentii defunctului (parintii) nu pot mosteni atunci cand defunctul a lasat copii, asta deoarece cele doua clase de mostenitori se exclud, copiii facand parte din clasa I, iar parintii din clasa a II-a. Sotul supravietuitor are un regim special dat prin lege, el fiind mostenitor rezervatar, chiar daca de exemplu defunctul l-a dezmostenit prin testament.

Astfel, rezerva descendentilor este:

½ atunci cand defunctul a avut un singur copil mostenitor
2/3 cand defunctul a lasat doi copii mostenitori
¾ cand sunt trei sau mai multi copii mostenitori.

Cotitatea din mostenire se calculeaza relativ la intreaga masa succesorala (intregul patrimoniu al defunctului, la care se adauga eventualele donatii pe care le-a facut in timpul vietii). Tot relativ la aceasta masa succesorala se calculeaza si dreptul sotului supravietuitor.

Partea din mostenire care revine cu titlu de rezerva descendentilor se imparte in mod egal intre acestia. In cazul in care, spre exemplu, unul dintre copii, care are dreptul la mostenire dar decedeaza inainte de iesirea din indiviziune (adica pana la impartirea efectiva a masei succesorale), lasa la randul sau copii, acestia vor primi partea din mostenire pe care ar fi trebuit sa o primeasca parintele lor.

Trebuie mentionat ca unul dintre principiile rezervei este ca bunurile care o compun se mostenesc in natura, si numai in cazul exceptional in care acest lucru nu este posibil, se mostenesc in echivalentul in bani.

Legislatie relevanta

Codul Civil – partea referitoare la Succesiuni